Orastie

Dintre toate localitatile judetului Hunedoara, Municipiul Orastie administreaza cea mai importanta si valoroasa zona istorica si de arhitectura. Orasul Orastie, atestat documentar in anul 1224, cunoaste o dezvoltare treptata in care are un rol important prezenta Ordinului Franciscanilor, fiind cunoscut faptul ca acestia se stabileau doar in centrele dezvoltate sau in plina dezvoltare ale Transilvaniei. În anul 1324, Orastia avea statut de oras (civitas de Waras), avand 344 de fumuri si o populatie de 1500 locuitori.
Orasul era condus de o magistratura, care avea in frunte un jude regal, ajutat de 12 jurati recrutati din randul mestesugarilor si a comerciantilor mai instariti din oras.
Aspectul medieval dainuie, in linii mari pana in zilele noastre. Zona cea mai importanta a urbei, era Piata Centrala (mijlocul secolului al XIX-lea). Alte trei piete erau: Targul de Fan, Targul de Lemne si Targul de Vite. In anul 1835 orasul avea aproximativ 30 de strazi.

Orastie, a implinit in acest an (2011) 787 de ani de la prima atestare documentara, varsta la care putine asezari hunedorene au ajuns. Dar acesti 787 de ani reprezinta doar o mica parte dintr-un trecut istoric indelungat, al carui inceputuri se pierd in negura vremurilor de mult apuse, confirmat de numeroasele urme ale civilizatiei materiale si spirituale descoperite pe teritoriul orasului si in zona. Cele mai recente cercetari arheologice au scos la iveala numeroase dovezi materiale apartinand culturii neolitice din Turdas. Descoperirile intamplatoare din zona orasului, au confirmat dezvoltarea unei civilizatii romane infloritoare. In secolele III-X, comunitatile daco-romana si mai tarziu romana au fost obligate sa adopte un nou mod de existenta, retragandu-se in zone mai putin accesibile, din fata valurilor de popoare migratoare.
Istoriografii au afirmat ca cel dintai grup de colonisti ar fi sosit din vremea regelui Stefan I, pentru ca ulterior sa li se adauge noi valuri succesive, pana in timpul domniei lui Geza al II-lea. Unii plecasera din Flandra si, din cate se pare, au primit terenuri prin danie regala.
Cea mai timpurie referinta despre plecarea unui colonist din Occident dateaza din anul 1103, cand Anselm de Braz plecase cu familia sa undeva in "Tara Maghiarilor". Istoriografii sasilor din Transilvania acrediteaza ideea ca acest Anselm de Braz s-ar fi asezat, in cele din urma, in partile Orastiei, de unde a dat si numele german al orasului: Broos.
Intrand in Cetatea Orastiei, care se afla in mijlocul centrului istoric al orasului, vizitatorul remarca uimit asemanarea dintre cele doua biserici care stau una langa cealalta in aceeasi curte. Ele sunt ca doua surori, apartinand unori culte care au coexistat din secolul al XVI-lea in acest oras: Biserica evanghelica C.A. (luterana) si Biserica reformata.
Prima constructie in acest loc a fost o bazilica romana cu un turn de vest, dupa care a urmat o a doua constructie, care a fost o bazilica in stil gotic din sec. al XIV-lea.
1,BISERICA REFORMATA.
A fost construita in secolul al XIII-lea in stil gotic, impreuna cu zidul cetatii care inconjoara curtea bisericii, si este declarata monument istoric. Initial a fost biserica romano-catolica, iar in epoca Reformei, aproximativ in anul 1560, a devenit reformata impreuna cu parohia.

Despre intemeietorul, respectiv constructorul bisericii nu exista informatii clare, dar se presupune ca a fost biserica episcopala de sine statatoare, crucea episcopala gasita in interiorul bisericii pare sa sustina aceasta teorie; teorie care se sprijina in parte si pe faptul ca ordinul calugarilor franciscani a avut si are si in prezent biserica si manastire proprie in Orastie.

In timpul cotropirii turcesti din anul 1479 orasul a suferit distrugeri, iar biserica a fost avariata considerabil, partea vestica fiind distrusa in intregime. Partea dintre nava mica estica si turn a fost reconstruita de catre enoriasii reformati. Asa se explica faptul ca in orasul care a fost o fortareata saseasca, biserica a trecut in proprietatea reformatilor maghiari, iar sasii au primit langa biserica o incapere destinata a fi sacristie sau nava laterala. Aceasta incapere a fost folosita drept biserica de catre sasi pana la construirea bisericii lor in jurul anului 1800.

Biserica reformata a fost renovata de mai multe ori, prima renovare fiind cea mentionata anterior si a avut loc imediat dupa epoca Reformei. O alta renovare mai substantiala a fost cea din anul 1631 care s-a executat cu sprijinul financiar al principelui. În anul 1752 biserica a fost renovata din nou, tot atunci s-a construit un turn la aproximativ 7 metri distanta catre vest fata de turnul actual, fiind posibil ca nava mica estica existenta astazi, pe vremuri sa fi fost intregita cu o nava mare de aproximativ 18 m, dar care a fost distrusa ca urmare a devastarilor.

Cutremurul din anul 1839 a avariat atit turnul cat si biserica. Partea dintre nava mica actuala si turn nu s-a mai renovat, considerandu-se ca nu mai merita o asemenea investitie. Ca urmare a fost construita in locul acesteia, in anul 1844, nava vestica legata de turnul actual fara a avea un anumit stil, scurtandu-se astfel biserica cu aproape 7 m. Turnul vechi, deteriorat a fost demolat, iar materialele de constructie recuperate impreuna cu clopotele distruse au fost impartite intre comunitatile maghiara si saseasca. Atunci, sasii au ridicat un turn aparte la biserica lor, care se afla deja in constructie. Turnul, in forma actuala, a fost finalizat doar in anul 1893.

Ultima renovare a fost executata de catre comunitate în anul 1936, costurile legate de aceasta fiind acoperite din fonduri proprii. Cu aceasta ocazie a disparut complet caracterul gotic al bisericii; sistemul de acoperamant gotic inalt a fost coborat, iar inaltimea zidurilor a fost micsorata. Sistemul de acoperamant si arcadele au fost transformate in intregime. Au ramas nemodificate doar coloanele de sprijin exterioare. Tot cu aceasta ocazie s-a despartit nava vestica de cea estica printr-un zid prevazut cu usa de comunicare, nava vestica fiind amenajata ca sala de consiliu si rugaciuni. În aceasta parte a bisericii s-a construit strana, iar orga care pana la aceasta data se afla la capatul estic, a fost mutata aici.

La intrarea principala aflata in partea de nord a bisericii se pot vedea bine niste nervuri si console in stil gotic pe partea stanga. Coloanele de sprijin exterioare sunt in stare buna. In partea de sud a bisericii se gaseste o portiune de zid in stil gotic, stilul in care a fost construita de fapt lacasul de cult in varianta initiala. În spatele acestei portiuni de zid s-a pastrat un sanctuar (probabil), care a fost descoperit cu ocazia ultimei renovari. Tot aici este asezata si o piatra cu o cruce episcopala.

In partea de sud, in punctul de legatura dintre partea veche a bisericii si cea construita ulterior, exista un mic turn prevazut cu scari in forma de spirala, care a fost zidit doar in anul 1936. Foisoarele acestui mic turn dovedesc stilul gotic initial al bisericii reformate. Partea estica a portiunii noi a bisericii gazduieste un basorelief, care a fost monumentul funerar al celui de al doilea preot al bisericii, Kecskemeti Buzas Janos, din anul 1612. In sala de consiliu se afla monumentul funerar al preotului Bodola Karoly.

Masa Domnului si coroana amvonului precum si placa ce sustine aceasta coroana sunt mai vechi de 100 de ani si stârnesc admiratia vizitatorilor. Orga este construita in jurul anului 1910, fiind prevazuta cu pedala si doua manete pentru schimbarea registrului.

Initial, din biserica porneau tuneluri spre nord si sud, dar in prezent nu mai sunt practicabile.

2.FORTIFICATIA/ZIDUL.
Terenul pe care se afla biserica este imprejmuit printr-un zid de aparare construit in secolul al XIII-lea, fiind monument istoric si ocrotit ca atare. Zidul este prevazut cu cateva bastioane iar boltirile iesirilor sunt bine vizibile.Ansamblul compus din cele 2 biserici, reformate, respective evanghelice si zidul, constituie cetatea Orastiei asa cum o cunoastem in prezent.

Biserica reformata detine si o biblioteca cu carti în limba maghiara, tiparite la Deva, Hunedoara, Orastie etc.

In prezent comunitatea reformata maghiara din Orastie este formata din aproximativ 200 de enoriasi, fiind pastorita de catre preotul paroh reformat Sipos Szabolcs Attila.

Biserica gazduieste slujba religioasa in fiecare duminica si cu ocazia sarbatorilor religioase. Pe timpul iernii slujbele au loc in sala de consiliu, iar vara ele se tin in sala mare.
Acum biserica necesita reparatii si renovari si are nevoie de sprijin material si financiar in vederea realizarii acestora.

3.BISERICA EVANGHELICA C.A. (CONFESIUNE AUGUSTANA)

La sfârsitul secolului al XIV-lea si la începutul secolului al XV-lea se construieste corul de azi. Din anul 1400 s-au pastrat resturi ale unei sedilii in peretele de sud al corului.

1820 - Începe constructia Bisericii Evanghelice (care se finalizeaza în anul 1823) pe o fundatie noua. Planul Bisericii este facut de preotul Joseph Leonhard (1818 - 1853).
1823 - La 29 septembrie este sfintita biserica. Ultima renovare majora avand loc in 1981, se vede starea considerabil mai buna fata de biserica reformata.
Existenta unei orgi este des pomenita (1720, 1722, 1741), dar nu exista date concrete despre ea.
Doar in anul 1823 se construieste o orga cu 8 octave de catre Samuel Maetz. Ea urmand a fi vanduta in 1904 deoarece in 1902 incepe construirea unei noi orgi cu doua claviaturi, pedale si 23 de octave prin firma Gebrüder Rieger .
Altarul este conceput si construit in 1902 de catre maestrul tamplar Josef Vogel din Sighisoara. Imaginea principala arata Invierea si provine de la Carl Dorschlag, fiind flancata de coloane.
Clopotul mare si cel mijlociu sunt din anul 1823, iar cel mic din anul1845.
In anul 1839 se prabuseste turnul clopotului. Din materialul salvat se construiesc doua turnuri, unul pentru fiecare confesiune.
Biserica gazduieste slujba religioasa in fiecare duminica si cu ocazia sarbatorilor religioase.
Vizitarea cetatii este posibila in timpul slujbelor religioase, in restul zilelor fin inchisa pentru public.
( descriere bazata pe informatiile obtinute din Istoricul Parohiei Reformate din Orastie)

Cam atat pentru moment, despre cetatea Orastiei. As dori, daca tot am mentionat prezenta Franciscanilor, sa va mai retin cu o scurta prezentare a bisericii romano-catolice din urbe.

BISERICA ROMANO-CATOLICA "Manastirea Franciscana"

Construita in sec. al XIII-lea, biserica a fost distrusa de-a lungul timpului de doua ori: o data de turci şi o data a luat foc. Ulterior a fost refacuta in starea actuala. Enoriasii bisericii, aproximativ 160 de familii, o parte fiind familii mixte .
In interiorul bisericii se afla o cruce de lemn cu inscripţia MISSIO, cu anii in care au fost misiuni papale. Biserica are in dotare o orga, care a permis organizarea in decursul timpului a unor concerte scrise pentru acest instrument.In Cripta subterana sunt inmormantati preotii care au slujit in acest lacas de cult.Biblioteca gazduieste carti vechi, cronici, codakuri rare si de valoare.
Slujbele se tin partial in limba maghiara, partial in limba romana si ocazional in limba latina. Grupul coral interpreteaza piese religioase in limba maghiara, romana si latina.
În incinta Manastirii functioneaza in prezent o fundatie, avand ca obiect de activitate ocrotirea si asistenta sociala a copiilor orfani, saraci, defavorizati, prin doua camine in grija presedintelui fundatiei, Bojte Csaba - preot franciscan.
Voi reveni cu alte materiale, axate pe detalierea altor cladiri si monumente din Orastie.

31 imagini in total la aceasta impresie