Mada

Cheile Madei - Muntii Metaliferi
Raul Geoagiu cu afluentii sai Cibul, Ardeul si Mada (Balşa), dreneaza coltii de sud-est al Muntilor Metaliferi, o regiune alcatuita dintr-un mozaic petrografic rar intalnit.
Cele doua masive calcaroase din bazinul sau au o forma lenticulara, cu axa mare dispusa pe directia est-vest, Pleasa Ardeului (855 m)la nord si Pleasa Mare (712 m) la sud, afluentii Geoagiului intersectandu-le in unghi drept. Din traversarea lor s-au individualizat urmatoarele sectoare de chei: Cibului, Băcîiei, Glodului, Ardeului şi Madei. Asezarea celor doua masive fata in fata, la mica distanta unul de altul, a permis vailor Cibului si Ardeului sa-si sculpteze cate doua sectoare de chei, ale Cibului şi Băcîiei pe valea Cibului; ale Glodului si Ardeului pe valea Ardeului. Doar valea Madei, care prin dispozitia sa vestica nu intersecteaza Pleasa Ardeului, se multumeste cu un singur sector de ingustare mai important, cel modelat in Pleasa Mare, in amonte de localitatea Mada. Cum in literatura geografica intalnim frecvent mentionate doar cheile Cibului si Madei, riscul confuziilor este mare datorita existentei de fapt a cinci sectoare de ingustare caracteristice.
Tinand seama de prezenta in bazinul vaii Geoagiu a statiunii balneo-climaterice Geoagiu-Bai, cu ape termale folosite in tratamentul diverselor afectiuni inca de pe vremea romanilor (cunoscutele Thermae Dodonae), statiune cu numeroase baze de cazare (hoteluri, vile, casute) si cu o circulatie turistica intensa, sectoarele de chei sunt obiective turistice care maresc oferta de atractivitate a statiunii in sine.

Cheile Madei din Muntii Metaliferi (grupa Apusenilor) in judetul Hunedoara la 25 km de Orastie in directia Geoagiu-Balsa. Alaturi de celelalte chei din bazinul Vaii Geoagiului: Cheile Glodului, Ardeului, Cibului si Baciei, Cheile Madei este un punct de atractie turistic deosebit pentru cei ce viziteaza/tranziteaza zona Geoagiu.
Pe peretele de stanca numit Piatra Mazii s-a format o pestera ce era folosita drept loc de refugiu, numita Pestera Zidita, cu o dezvoltare de 545 de m, cuprizand o serie de stalagmite, stalagtite si coloane, precum si o numeroasa colonie de lilieci. Versantul stang este dominat de Varful Dosu (684 m), care ofera o minunata vedere asupra Muntiilor Metaliferi. Versantul drept are forma de amfiteatru si grote numite de catre localnici "Casoaie", mai jos exista un izbuc a carui apa, desi rece vara, iarna nu ingheata
In Cheile Madei alpinistii au realizat rute de escalada sportive si alpinism. Accesul este usor, comun cu cel de la Geoagiu spre Geoagiu Bai pana la intersectia drumurilor ce duc catre Bai, respectiv spre Zlatna (2 km pana in statiunea Geoagiu Bai) de aici spre dreapta se urmeaza drumul asfaltat spre Zlatna inca 3-4 km apoi spre stanga pe un drum de pamant spre Mada, 6 km, pana in centrul satului de unde se vad Cheile Madei. Trecand podul peste rau prin fata pensiunii Mada Paradiso, pe un drum de caruta, in cateva minute se ajunge la baza Falezei si de aici pe poteci bine conturate inca 5-10 minute la Peretele Pesterii (peretele cel mai abrupt pe partea dreapta cum privim spre chei). Loc de campare se gaseste si in preajma Falezei intr-o poienita sau pe terenul special amenajat in tabara-pensiunea Casa Rustica unde aveti toate conditiile asigurate si puteti contacta singurul ghid autorizat si bine informat din zona cu mijloc de transport 4x4. Daca ati campat la baza Falezei, apa se procura de la localnici sau din interiorul cheilor de la izvorul de apa minerala din versantul drept aflat la cateva sute de metri de intrarea dinspre aval a cheilor. Cheile Madei sunt rezervatie naturala cu o flora si fauna bogata, de amintit fiind vipera cu corn, element de fauna ocrotita prin lege, des intalnita in zona Peretelui Pesterii atentie deci daca va aventurati in zona fara ghid cunoscator al cheilor.
Cheile Madei, adica ingustarea situata in extremitatea vestica a Culmii Pleasa Mare (712 m). Importanta peisagistica a ferestruirii in cauza rezulta din particularitatile sale morfogenetice si fizionomice inedite, din desfasurarea sa spatiala, care intrece, atat in lungime (2,5 km), cat si prin energia de relief a versantilor (300 m) pe toate celelalte.
In literatura de specialitate cheile sunt cunoscute sub trei denumiri si anume: Cheile Geoagiului (topic preluat de la valea Geoagiu), Cheile Balsei (de la localitatea Balsa, dar si de la topicul vaii Balsei) si Cheile Madei. Consideram ca cea mai potrivita este ultima denumire, nu fiindca este cea mai eufonica, ci si pentru faptul ca, intr-o abordare din aval spre amonte, localitatea Mada este cel mai apropiat avanpost, intinzandu-si vatra pana in chei.
Versantii abrupti, morfologia mozaicata a acestora, lupta vegetatiei de a popula pantele stancoase, marmitele albiei, toate conlucreaza in a da farmec acestei ingustari.
Cheile nu au albie majora, oglinda apei extinzindu-se frecvent intre un perete si altul. Pentru a le strabate trebuie asteptat etiajul sau sa fii echipat cu tot ceea ce reclama depasirea numeroaselor bulboane, Prezenta viperelor pe suprafetele stancoase expuse insolatiei, impun precautii in plus.
Peretii pe care s-au realizat traseele de escalada prezinta fete cazute, verticale sau surplombate cu numeroase fisuri si alveole, calcarul avand o aderenta buna. Toate traseele sunt echipate cu spituri sau goujoane avand topuri duble. Unele trasee de grad mare au cateva prize lipite sau adancite. Versantul stang al Cheilor Madei este dominat de varful Dosu (684 m), care ofera un minunat punct de belvedere asupra Muntiilor Metaliferi. Catre mijlocul cheilor poate fi distinsa forma de amfiteatru natural al versantului drept, si se observa cateva grote numite de catre localnici "Casoaie". Putin mai jos se afla un izbuc carstic a carui apa, vara pare rece, iar iarna nu ingheata. La iesirea din chei exista la inceputul veacului un zagaz care abatea o parte din apa catre o moara aflata in apropiere, acum pastrandu-se doar mecanismele interioare si cladirea principala in posesia unui cetatean American . Vizitarea cheilor se poate face pe jos sau calare, doar pe timp de vara cand vremea este frumoasa, iar apa raului are un debit mai scazut. Din 1979 Cheile Madei a devenit rezervatie naturala, categoria a IV de management, cu o supafata de aproximativ10 ha, in administratia Primariei Balsa. Exemplarele de flora rara si endemisme sunt: Laleaua pestrita (Fritillaria montana) si Jalesul (Salvia transilvanica), Centaurea scabiosa, Allium flavum, Galamintha majoranifolia, etc. Ca fauna aici intalnim si o serie de lepidoptere cu efective populationare reduse ca Euphidryas aurinia aurinia, Colias Cheriystoheme, Colias myrmidone, Prodotis stolida.
Posibilitati de cazare si informatii despre zona aveti la cele doua pensiuni din localitate: Casa Rustica Mada si Mada Paradiso.
Va steptam sa ne vizitati in Cheile Madei!

De mentionat faptul ca o parte din text este preluata din lucrarile profesorului Pompei Cocean.

78 imagini in total la aceasta impresie