Chenonceau

Castelul Chenonceau - castelul Doamnelor

Putina istorie
In secolul al XVI-lea pe raul Cher, Thomas Bohier un camatar extrem de bogat si sotia sa Katherine Briconnet au distrus cetatea si moara fortificata apartinand familiei de Marci pastrand doar donjonul cunoscut sub numele de Turnul de Marci. De asemenea langa turn subzista fantana ornamentala cu o himera si un vultur- emblema a familiei de Marci.
Bohier a dat insa faliment, a vandut castelul lui Francisc I iar ulterior acesta a ajuns in proprietatea regelui Henric al II-lea, care ca orice suveran respectabil avea o sotie - Caterina de Medici - si o amanta - Diane de Poitiers. Cea care s-a ales prima data cu castelul a fost amanta, a mai adaugat parti importante constructiei existente si a amenajat o superba gradina si a devenit foarte atasata de acest loc. La turnirul de sarbatare pentru incheierea pacii cu habsburgii din 1559 regele a fost ranit grav si dupa doua luni a murit de septicemie. Caterina de Medici s-a dovedit neiertatoare si a expulzat-o pe Diane mai la vale la un castel mic si neinsemnat. Arca construita peste Cher de Diane si arhitectul ei, Philbert de l'Orme avea sa faca din Chenonceau un loc admirat si apreciat care a fost de-a lungul timpului locul de desfasurare a unor baluri fastuoase.
Pentru ca spuneam in titlu ca acest castel a fost supranumit "Castelul Doamnelor" iata care au fost stapanele castelului Chenonceau in ordine cronologica:

-Diana de Poitiers (1499-1566) a fost una din cele mai frumoase şi mai inteligente aristocrate pe care le-a avut Franţa şi se poate spune ca ea a stăpânit cu adevărat ţara cât timp a fost metresa regelui Henric al II-lea (deşi era mai în vârstă ca el cu 20 de ani). A fost rivala cea mai de temut a reginei Caterina de Medici şi a acumulat bogăţii fabuloase.

-Caterina de Medici (1519-1589) era atractivă şi inteligentă, dar pe parcursul domniei lui Francisc I(tatal lui Henric al II-lea), a exercitat puţină influenţă în Franţa. Caterina, după zece ani de căsnicie, încă nu avea copii. În consecinţă, zvonurile despre un posibil divorţ au apărut la curte, şi se pare că însuşi regele era alarmat de infertilitatea mariajului său şi tentat să dea curs unui asemenea demers. Mai târziu, Caterina avea sa fie definitiv pusă în umbră de amanta lui Henric al II-lea, Diane de Poitiers.
Dar Caterina a avut într-un târziu aşteptaţii copii, iar Francisc I a trăit suficient spre a-şi vedea nepoţii, înainte de a închide definitiv ochii. Pe patul de moarte aceasta lasa castelul mostenire nurorii sale Luiza de Lorraine

-Luiza de Lorraine (1553-1601) a fost sotia lui Henric al III-lea iar dupa moarte acestuia, neconsolata Luiza de Lorrraine se retrage in acest castel purtand doliu alb conform etichetei regale de unde i se trage si numele de Doamna in ALB

-Luiza Dupin (1706-1799) Vestita doamna(bunica scriitoarei George Sand), a reusit sa se faca iubita si de lumea buna dar si de popor; a mentinut viata culturala a castelului, primindu-i deseori in vizita pe Voltaire, Montesquieu, Buffon sau Rousseau si astfel si-a salvat castelul. Frumosul castel a scapat de furia bravilor revolutionari francezi, (care au trecut prin foc si spada tot ce tinea de aristocratie)

-Margareta Pelouze 1836-? În 1864 castelul este cumpărat de soţul celei de-a cincea din sirul de sase doamne ale "Castelului Doamnelor", Doamna Pelouze şi se începe restaurarea vechiului castel, restaurare ce durează aproape 10 ani însă multe din îmbunătăţirile făcute de Caterina de Medici sunt distruse.

Din 1913 Castelul devine proprietatea lui Henri Menier (producător de ciocolată), în familia cărui rămâne de atunci încoace.
A sasea si ultima a fost Simona Menier 1903-1972
Cum se inainteaza pe o alee larga strajuita de o parte si alta de arbori impunatori ne apropiem de intrarea in castel si putem vedea in stanga Gradina Dianei iar in dreapta Gradina Caterinei. Dupa ce am intrat in castel, printr-o poarta mare din lemn sculpat si vopsit in verde, din holul mare de la intrare se pot admira cele patru sali:
- Camera Gărzilor unde se gasesc cuferele in care se transporta argintaria si vesela, cand se pleca in calatorii.
- Capela are o statuie din marmura de Carara ce o infatiseaza pe Fecioara Maria cu Pruncul.
- Dormitorul Dianei de Poitiers, unde s-a pastrat un frumos semineu si
- Cabinetul Verde, unde Caterina de Medici isi redacta corespondenta si unde am remarcat o tapiserie cu descoperirea Americii.
Pe podul peste raul Cher, se gaseste Galeria Caterinei de Medici, care este de fapt o constructie pe doua etaje unde am putut vizita Camera lui Francisc I si Salonul Ludovic al XIV-lea. In aceste camere am putut vedea superbe piese de mobilier,tablouri seminee impresionante.
La etaj, este o colectie de tapiserii de marimi impresionante ce reprezinta scene de vanatoare, ce acopera peretii de sus pana jos si busturi în marmura de Carrara ale împăratilor romani, aduse de Caterina de Medici de la Roma.
Tot la etaj este si dormitorul Caterinei de Medici si camera deosebita, Luizei de Lorraine, vaduva lui Henri al III-lea, care dupa moartea regelui s-a retras acolo si a trait departe de lume. Atmosfera funebra este redata de plafonul negru decorat cu picturi argintii, de scaunelul de rugaciune si de un bust al lui Isus cu coroana de spini pe cap.
Desi era primavara devreme, in fiecare incapere a castelului si chiar pe sali, exista vase mari cu buchete imense de flori, culese din gradina castelului asa cum obisnuiau si Diana de Poitiers si Caterina de Medici sa aiba, cand locuiau la castel. Fiind in prejma sarbatorilor de Paste erau si multe aranjamente cu oua de la diverse specii de pasari si flori naturale.

184 imagini in total la aceasta impresie