Umbria

Umbria nu este la fel de populară ca vecina ei Toscana, însă nu este cu nimic mai prejos. Dimpotrivă, faptul că nu e la fel de cunoscută o face mult mai accesibilă în ceea ce priveşte logistica (transportul şi cazarea). Eu nu auzisem de Perugia până acum trei săptămâni când, uitându-mă spre ce destinaţii mai au zboruri cei de la Wizz Air, am vazut că pe listă apărea şi acest orăşel. Am căutat informaţii despre el şi mi-a plăcut aşa mult ce am găsit, că nu a durat mult până am cumpărat biletele de avion.

Umbria are un specific aparte. Pe lângă culorile verzi ale câmpiilor, livezilor şi podgoriilor (pentru care pe bună dreptate este numită "inima verde a Italiei"), aici ai senzaţia că timpul s-a oprit în loc datorită clădirilor şi străzilot atât de bine conservate. Te aduc însă la realitate maşinile scumpe, oamenii grăbiţi, magazinele de lux. Cred că a fost printre puţinele destinaţii unde nu am întâlnit foarte mulţi turişti, ceea ce a fost bine: mai multă linişte şi posibilitatea de a intra mai bine în atmosfera autentică a orăşelelor. Spun orăşele, pentru că deşi iniţial ne propusesem să vizităm patru, în final ne-am ajustat planurile şi am rămas la trei: Perugia (unde ne-am şi cazat), Assisi (unul dintre cele mai cunoscute din regiune pentru că aici s-a născut Sfântul Francisc, ocrotitorul spiritual al Italiei) şi Gubbio (un oraş aflat mai la nord, reprezentativ pentru arta ceramicii). Am vrut să ieşim din Perugia nu doar ca să profităm la maximum de timp şi să vizităm cât mai multe, ci ca să vedem şi peisajele naturale cu multe nuanţe de verde.

14 imagini in total la aceasta impresie