Mi-am dorit foarte mult sa ajung la stancile de la Meteora.
Complexul monahal de la Meteora este al doilea centru monastic ortodox al Greciei, dupa Muntele Athos.
Asa ca, in iulie 2009, in timpul concediului din Halidiki (bratul Sithonia), am cumparat o excursie pentru aceasta destinatie.
Operatorii de turism vin cu ofertele lor chiar in incinta hotelurilor. Daca in acel hotel sunt cazati mai multi romani, atunci persoana care vine din partea agentiei, este vorbitoare de limba romana.
Pe noi ne-au sunt in camera de hotel, de la receptie, sa ne aminteasca faptul ca in holul hotelului urmeaza sa aibe loc intalnirea providerului de turism cu turistii (nu intelgeam cine ne poate cauta pe noi chiar in camera de hotel).
Cum distanta de pe bratul Sithonia si pana la Kalambaka, oraselul de la poalele caruia incep stancile Meteora, distanta este cam de 5 ore cu autocarul, excursia noastra a inceput foarte devreme dimineata (cred ca la 5.45 ne astepta deja autocarul in fata hotelului). Oricum, diminetile de vara in Grecia sunt superbe. Mai rau e ca, pe parcursul zilei, temperatura atinge valori ucigatoare.
Drumul pana la Meteora este destul de frumos. Grecii au sosele bune. Nu se plateste decat pe portiunile de autostrada.
Din autocar, am putut admira, la un moment dat, Muntele Olimp.
Am trecut prin Valea Tembi, am vazut raul Pinios si ni s-a aratat si locul unde era situata Manastirea Paraschiva pe care am vizitat-o la intoarcele.
La un moment dat au inceput sa se vada stancile de la Meteora. Acestea apar destul de brusc in peisajul deluros si arid.
In orasul Kalambaka am vizitat mai intai un atelier de icoane unde ni s-a aratat cum se fac icoanele pe lemn, pe sticla etc, dar cel mai spectaculos a fost cand ne-au aratat cum se fac icoanele cu foita de aur (am facut ceva poze inclusiv cu foita de aur care seamana cu folia de aluminiu pe care o folosim noi in bucatarie dar este muuult, muuult mai subtire).
Atelierul are si magazin de suveniruri cu de toate pentru toti: icoane, carti, DVD-uri, tablouri, ceramica traditionala greceasca, magneti de frigider si multe alte nimicuri...
De la magazinul de icoane, am pornit urcusul catre Manastirea Marele Meteor (Marea Meteora), pe niste serpentine stranse si abrupte, pline ochi de autocare.
La un momendat, in partea stanga se casca o prapastie atat de inspaimantatoare, incat imi era teama sa ma uit pe geamul autocarului nostru.
Am postat poze de la Marele Meteor. Se pare ca atractia numarul unu aici este osuarul. Am stat la coada cu riscul de a ma lasa asteptata la autocar si am reusit sa fac si eu vreo trei fotografii pe fuga.
Apoi am coborat un pic cu autocarul catre alta manastire dintre cele 6 care mai sunt astazi functionale din cele 24 initiale, respectiv Manastirea Rousanou.
Aceasta era o manastire de maicute (spre deosebire de celelalte, care sunt de calugari). Se vedea diferenta in numarul mare de straturi de flori ingrijite de maini de femeie.
Priveliste, impresionanta si de aici.
Urmatorul popas in excursia noastra, a fost la un restaurant cu autoservire din Kalambaka. Aici mi-a placut piscina amenajata pentru ratuste dar si faptul ca restaurantul era mare, curat iar mancarea era ok.
La intoarcerea din excursie, am vizitat si Biserica Sfanta Paraschiva.
Am trecut printrun fel de pasaj subteran pe sub sosea, plin de tarabe cu suveniruri, apoi peste podul suspendat peste raul Pinios, am admirat valea Tembi si apoi am ajuns la Biserica Sfanta Paraschiva, o biserica sapata in stanca, intr-un décor natural foarte frumos.
Langa biserica exista un izvor cu apa rece si curata, despre care se spune ca are calitati tamaduitoare pentru ochi.
Povesti si imagini din calatoriile mele am postat si aici:
http://vulpitacalatoare.blogspot.com/