Geoagiu Bai

Primele date privitoare la existenţa localităţii provin de pe vremea romanilor (mileniul I î.Hr.) si se datorează numeroaselor descoperiri arheologice făcute în zonă. Conform teoriilor mai multor istorici, sub numele de Germisara al castrului roman construit după cucerire (sec. II d. Hr.), ridicat pe locul unei vechi asezari. GERMISARA însemna "apă caldă" (germi = caldură; sara = cădere de apă) se referea la apele termale din zonă, exploatate de romani. Prima mărturie scrisă despre Algyogy/Geoagiu/Gergesdorf datează din 1291, numele său apărând într-un document regal ca hotar si centru administrativ pentru o mosie din Binţinţi (astăzi: satul Aurel Vlaicu) fiind mentionata fortificatia azi inexistenta (ridicata de familia Pongracz) din mijlocul localitatii si vechea biserica rotonda. Începând din 1397, Algyogy/Gergesdorf/Geoagiu a devenit resedinţa unui mare domeniu feudal. Ultimul lui proprietar a fost Ioan Corvin, fiul lui Matei Corvin, care l-a deţinut până în 1506, când domeniul a intrat în posesia regalităţii ungare. Un an mai târziu, la 5 decembrie 1507, a fost donat lui Radu cel Mare, soţiei sale Anca şi fiului lor Vlad. În această perioadă, Algyogy/Gergesdorf/Geoagiu a crescut în importanţă, anul 1510 aducându-i calificarea la rangul de Oppidum (târg), în care exista o curie (curte boierească). Din 1517 a revenit, pentru doar 14 ani, sub stăpânirea lui Neagoe Basarab, domnitorul Ţării Româneşti, care l-a administrat prin trimişii săi, boierii Horvath şi Cioara. În această perioadă (anul 1528) a fost ridicată biserica ortodoxă din Geoagiu Suseni. În 1531, regele Ioan Zapolya a secularizat oppidum-ul Geoagiu ca avere mănăstirească şi l-a donat, împreună cu 18 sate şi cu, castelul refacut si refortificat din centrul localităţii, celui mai devotat conducător de oşti al său, groful Kun Kocsard (Gothard de Ozsodolay nascut in localitate) prefect de Hunyad/Eisenmarkt/Hunedoara, avocat, inginer, fondatorul scolii (prin fundatia sa de formare/scolarizare si cultura) speciale de agricultura si fermierit din Geoagiu. Tot el infiinteaza prima farmacie in localitate in 1880.
Regatul maghiar finanteaza constructia sanatoriului pentru probleme pulmonare deschis in 1908 pe dealul deasupra localitatii, la nord de Cigmau, acesta fiind si azi in folosinta.După unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918, fostul domeniu feudal cu câteva moşii învecinate au constituit Plasa Geoagiu. In iunie 2001, localitatea a fost ridicată la rang de oraş.
Singurele marturii arhitecturale sunt azi cele 2 biserici reformate (Rotonda din secXI si biserica reformata din sec XVI) si cea ortodoxa (sec.XVIII), cladirea in stil brancovenesc (scoala veche) si cateva ramasite din vechea fortificatie in oras.

Pentru mai multe informatii, posibilitati de cazare, ghid, transport 4x4, contactati-ma pe casarusticamada@gmail.com sau telefonic la +40720809964!