Parthenon
Construit intre 447 si 338 I.e.n., Parthenonul este cel mai mare templu de pe Acropole si la inceput a fost inchinat zeitei fecioare Atena Parthenos, apoi a fost transformat in biserica si pe urma in moschee. Acest templu reprezinta opera arhitectului Iktinos si a sculptorului Phidias.
Cu un secol in urma, inca mai existau ramasitele moscheei si a bisericii, plus o clopotnita franciscana. Insa arheologul Heinrich Schliemann - cel care a descoperit Troia si Micene, a fost atat de jignit de prezenta clopotnitei, incat a ordonat sa fie distrusa.
Coloanele templului sunt sculptate pentru a parea perfect drepte; arhitectul Ictinus a facut coloanele exterioare putin mai groase la mijloc, iluzia optica facabd ca acestea sa para drepte. Acesta este secretul gratiei deosebite a templului. In vreme ce Parthenonul cu 17 X 8 coloane arata gratios, templul lui Hefaistos cu 6 X 13 coloane pare a fi solid si greoi.
Interiorul Parthenonului este impartit in doua: o camera spre vest - opisthodomos, cu ramasite de picturi datand din vremea cand Parthenonul era folosit ca biserica crestina; aceasta duce spre templul propriu-zis. Spre est se afla un pronaos ce ofera acces spre camera in care se afla statuia din aur si fildes a Atenei, opera a sculptorului Phidias.