Haga

Galeria regală de pictură Mauritshuis este un motiv suficient pentru a vizita acest oras al Olandei de Sud.
Fostă reşedinţă a contelui Johan Maurits van Nassau-Siegen, guvernator (1636-1644) al Braziliei olandeze, cuprinde astăzi o mare colecţie de artă, incluzând lucrări de pictori olandezi celebri cum ar fi Jan Vermeer van Delft, Rembrandt van Rijn, Jan Steen, Paulus Potter şi Frans Hals precum şi lucrări ale pictorului german Hans Holbein cel Tânăr.
Arhitecţii clădirii au fost Jacob van Campen şi Pieter Post.

Mauritshuis a fost muzeu de stat până la trecerea în proprietate particulară, în anul 1995. Fundaţia înfiinţată atunci a preluat atât responsabilitatea îngrijirii clădirii cât şi pe cea a conservării colecţiei, care este închiriată pe termen lung.
Mauritshuis este unul din cele mai celebre muzee din Olanda şi are ca scop menţinerea acestui statut dobândit. Muzeul colaborează în mod regulat cu alte muzee celebre din alte ţări.

Alte atractii turistice
Binnenhof

Museum Gevangenpoort prezinta viata din perioada medievala insă dintr-o perspectiva diferita. Veti putea vedea aici o serie de instrumente de tortura folosite in închisorile acelor vremuri.


Grote of St Jacobs

Vredespaleis

Haga este sediul guvernului a Ţărilor de Jos. Este situată în partea de vest a provinciei Olanda de Sud (Zuid-Holland), a cărei reşedinţă este.
Haga este sediul de facto al guvernului olandez, dar nu este capitala Olandei, rol desemnat prin constituţie comunei Amsterdam. Haga este sediul camerelor superioare (Eerste Kamer) şi inferioare (Tweede Kamer) a parlamentului olandez (Staten-Generaal).
Regina Beatrix a Olandei are reşedinţa şi biroul de lucru la Haga, iar toate ambasadele statelor străine sunt situate aici. De asemenea la Haga sunt situate Curtea supremă (Hoge Raad der Nederlanden) şi Consiliul de Stat (Raad van State).
Numele oficial al ,,comunei" este Gravenhage, care înseamnă "ocolul contelui". Acesta se referă la începuturile aşezării, care a fost iniţial reşedinţa de vânătoare a conţilor olandezi. După ocupaţia napoleoniană, nu se mai face din punct administrativ distincţie între sat şi oraş, de aceea Haga este azi o comună
În istoria comunei Haga, sectorul judiciar a jucat întotdeauna un rol important. După ce, în secolul al XIV-lea, la Haga au fost transferate curţile supreme de justiţie ale provinciilor Zeeland şi Olanda, importanţa satului a început să crească. La sfârşitul secolului al XVI-lea, aici s-a mutat curtea regală, după ce Mauriciu de Nassau şi-a ales Haga drept reşedinţă. Exemplul curţii a fost urmat apoi de guvernul din Delft. În secolul al XVII-lea, pe când Olanda întemeia fără încetare noi colonii, ţara a fost condusă cu o mână de fier.
Între anii 1584 şi 1795, la Haga s-au ţinut dezbaterile reprezentanţilor provinciilor olandeze, ceea ce a constituit începutul parlamentului de astăzi. Haga nu deţinea, mai înainte, statut de oraş (de unde porecla de "cel mai mare sat din Europa"), nefiind din acest motiv înconjurată de ziduri de apărare. Haga a devenit oraş în 1795,[2] pentru scurt timp, din 1798 existând din punct de vedere administrativ numai comune.
Haga n-a avut timp să clădească ziduri de oraş. Cheile "oraşului" au fost făcute la repezeală de un argintar, fiind folosite numai de două ori. Ele au dispărut în cursul celui de-al Doilea Război Mondial.
Conferinţele de Pace din anii 1899 şi 1907, încheiate cu Acordul de la Haga privind reglementarea războaielor pe uscat, au conferit aşezării o importanţă internaţională. Moştenirea materială lăsată de aceste evenimente o reprezintă Palatul Păcii, construit în stil neogotic între anii 1907 şi 1913, mulţumită contribuţiilor şi donaţiilor din lumea întreagă. Din anul 1922, această clădire este sediul Curţii Internaţionale de Justiţie. Acest organism judiciar, format din 15 judecători, şi-a reînnoit activitatea după încheierea celui de al Doilea Război Mondial, devenind instanţa supremă de justiţie a ONU.
Haga este divizată din punct de vedere administrativ în opt districte (stadsdelen). Spre deosebire de Amsterdam şi Rotterdam, acestea nu au rol politic, neavând un consiliu separat. Districtele sunt:
Escamp
Haagse Hout
Laak
Leidschenveen-Ypenburg]
Loosduinen
Centrum
Scheveningen
Segbroek

Comuna joacă un rol important în politica internaţională. Aici îşi au sediul peste 150 organizaţii internaţionale. Principalele instituţii sunt:
Eurojust, corpul procuorilor statelor membre ale Uniunii Europene
Europol, Biroul de poliţie european
Curtea Internaţională de Justiţie
Curtea Penală Internaţională
Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie
Curtea Permanentă de arbitraj.
Perioada de glorie a satului Haga a fost cuprinsă între secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Din aceea perioadă datează numeroase biserici (cum ar fi Nieuwe Kerk) şi rezidenţe, printre care se numără Palatul Huis ten Bosch (reşedinţa regală) şi Mauritshuis. Tot în aceea vreme, comuna a devenit un centru important al portretisticii şi al peisagisticii, precum şi al tipografiei, al gravurii, al sculpturii şi al meşteşugului aurarilor. Aceste tradiţii artistice au fost continuate în secolul al XIX-lea de aşa numita şcoală de la Haga (în care au fost activi pictori de seamă, precum Isaac Israẽls şi Anton Mauve), precum şi de Haagsche Kunstkring, un mediu artistic al neoimpresioniştilor şi al simboliştilor.
Două dintre principalele monumente ale comunei se ridică unul lângă altul :Muzeul Mauritshuis şi clădirea parlamentului, Binnenhof
Escher Museum, un muzeu consacrat lui Maurits Cornelis Escher.
Madurodam
Mauritshuis
Sursa: Wikipedia

87 imagini in total la aceasta impresie