Mi-am intitulat astfel articolul întrucat aceasta ţară, de la care se pare că avem rădăcini istorice, arheologice, culturale şi chiar genetice, este exact ceea ce am afirmat- un depozit de mari comori-
AcestUi popor îi datorează omenirea foarte mult deoarece a fost cel care a deschis calea progresului cultural, artistic, financiar şi comercial.
E adevărat că bogăţia sa se datorează şi altor ţări pe care le-a cotropit dar, din fericire nu a rămas la acest stadiu ci, după secole de întunecare s-a deschis şi a oferit lumii atat cultura şi civiliyaţia sa dar şi creaţia datorată marilor săi oameni luminaţi şi talentaţi.
Cand m-am gandit să scriu acest articol am avut în vedere faptul că pot furniza cateva informaţii în legătură cu obiectivele şi locurile vizitate. Excursia în Italia am efectuat-o prin intermediul unei mari agenţi de turism din ţara noastră, în care programul este prestabilit, cu mici variaţi.
Aşadar, fără ai supăra pe turişti care işi organizează excursiile pe cont propriu şi în care pot vedea obiectivele turistice dorite, eu mă adresez în primul rand celor care doresc să vadă această ţară printr-un circuit turistic, organizat de o agenţie de turism. Pachetul turistic a fost de 13 zile şi l-am achiziţionat anul trecut. iar in această vară am avut bucuria de a vizita această minunată ţară.
De fapt vizita în Italia s-a întins pe parcursul a nouă zile întrucat restul de patru zile au fost destinate plecării şi întoarcerii în şară.
Prima zi a fost destinată tranzitării ţării noastre, de la Bucureşti pană la Budapesta iar a doua zi a fost dedicată traversării Austriei. De asemenea, la întoarcere, tranzitarea s-a realizat din Italia, prin Slovenia şi Ungaria , cu staţionarea de noapte la Budapesta pentru ca , a doua zi să ne întoarcem la Bucureşti.
Nu este prima dată cand am ajuns la VIENA însă merită să mă opresc de această dată pentru un obiectiv turistic pe care nu l-am vazut pană acum .Este vorba de Biserica Minoriţilor, aflată în centrul Vienei, în apropierea parcului central.
Piesa de rezistenţă a bisericii o reprezintă o copie a Cinei de taină, pictată de Leonardo da Vinci al cărui original se află în biserica Santa Maria della Grazia din Milano, pictată la cererea lui Ludovico Sforza.
Copia este realizată în mozaic. În biserică se află şi portretul Sfantului Francisc, bazilica fiind una italiană.
Drumul pană în Italia a fost destul de lung, dar plăcut cu peisaje montane, tuneluri şi lacuri pe care le-am întalnit atat în Austria dar şi în partea de nord a Italiei. Ne-am cazat la hotel în zona Padova.
De aici, a doua zi ne-am deplasat la VENETIA şi am ajuns în portul maritim iar din Piazza Trocherro am luat un vaporetto cu care am ajuns efectiv în zona vizitabilă a oraşului.
Programul a inclus vizita la BAZILICA SAN MARCO , pe care acum am revăzut-o. Legenda spune că Sfantul Marcu, mort fiind a fost adus la Venetia într-un porc. La graniţă vameşii arabi nu s-au apropiat de acest animal datorită credinţei lor, considerand porcul un animal impur. Astfel, porcul dar şi osemintele sfantului au ieşit de sub controlul vamal. Pe o căldură infernală ne-am deplasat la Podul Rialto, aflat în reconstrucţie astfel încat nu am putut admira panorama de pe Canal Grande şi nici clădirile aflate la marginea sa. Langă Podul Rialto se află un restaurant unde am luat pranzul. Preţurile sunt destul de mari pentru că locaţia se află în inima Veneţiei. La întoarcerea de la Podul Rialto am vizitat un atelier de fabricat obiecte din sticlă şi ni s-a făcut şi o demonstraţie în acest sens. În spatele atelierului, dar în aceeaşi incintă se află un magazin cu obiecte confecţionate în atelier, frumoase de altfel. La întoarcerea spre debarcader am întalnit un supermarket, cu produse alimentare, la preţuri rezonabile de unde ne-am aprovizionat. Tot în acea zi aparatul meu foto a obosit şi s-a stricat, spre disperarea mea, astfel că nu am putut să fac multe fotografi. Timpul a fost suficient şi pentru vizitarea Palatului Dogilor, contra a 20 de euro dar şi pentru cumpărarea de suveniruri.
În a doua parte a zilei, excursia a continuat cu drumul spre zona Rimini, unde se afla situat hotelul unde urma să fim cazaţi în acea noapte, destul de decent la fel cum a fost şi micul dejun de a doua zi.
Următroarea zi a fost dedicata micului stat SAN MARINO unde am poposit două ore, interval în care am vizitat castelul şi catedrala oraşului. Micul stat este extrem de curat, cu multe magazine cochete axate pe vanzarea de băuturi şi parfumuri de marcă. Se spune că aici nu există taxe însă preţurile erau destul de mari.
În interiorul castelului se află o mulţime de magazine, străduţe înguste, castelul oferind o panoramă deosebită asupra întregii localităţi
După ce au expirat cele două ore ne-am îndreptat spre BOLOGNA -vizită efectuată în afara programului- situată în regiunea Romagna-Emilia. Acesta este un oraş medieval cunoscut în primul rand pentru că aici a fost înfiinţată şi a funcţionat prima universitate din lume. Este cunoscut şi ca oraşul turnurilor şi al arcadelor întrucat aici sunt km întregi de arcade.
În acest oraş ne-am deplasat în centrul istoric, cu multe pieţe unite şi străjuite de clădiri vechi unde în prezent îşi au sediul mai multe instituţii publice. De remarcat este Piazza Netteuno în centrul căreia se află fantana lui Neptun dar şi Piazza Comunale, recunoscută datorită turnului cu ceas, cu faţada dominată de statuia Papei Grigore al- XII-lea. O altă piaţă este Piazza Magiore, dominată de Basilica Petronio, episcop din secolul al V-lea şi patronul oraşului.
Construirea bazilicii a durat 300 de ani datorită lipsei de fonduri şi din această cauză faţada este realizată din cărămidă şi nu placată cu marmură aşa cum s-a dorit iniţial.
În interiorul bazilicii, imensă de altfel îşi dorm somnul de veci diverse personalităţi ale oraşului care au contribuit la ridicarea ei dar şi cardinalii care au slujit în biserică.
Ne-am deplasat şi la universitate şi am vizitat intrarea în clădire. Acest oraş este cunoscut nu numai prin arhitectura veche-universitatea, muzee- dar şi pentru gastronomia sa. Aici s-au preparat pentru prima dată tortellini, lasagna şi sosul bolognez.
Simbolurile oraşului sunt reprezentate de cele două turnuri- Garisenda şi Tore degli Asinelli- care au supravieţuit timpului şi cutremurelor. Ambele au aparţinut unor familii nobile.
Garisenda, cu o înălţime de 50 de metri a fost lăsat neterminat şi scurtat în secolul al -XIV-lea pentru a nu se prăbuşi. Astăzi acest turn este şi el înclinat.
Turnul Tore degli Asinelli are o înălţime de 97,5 metri şi este al patrulea pe lista celor mai înalte turnuri din Italia.
În drum spre Napoli am vizitat oraşul ASSISI, cunoscut ca oraş al Sfantului Francisc şi fondator al ordinului cu acelaşi nume, una dintre cele mai importante figuri religioase din epoca medievală.
Oraşul este situat în regiunea Umbria şi clădit din piatră trandafirie, întins ca un evantai, cu mai multe terase întinse pe panta muntelui Subiaco. Este dominat, pe creasta muntelui, de o veche cetate, în care locuitorii se refugiau în vremuri de restrişte.Cetatea a fost reconstruită în secolul al XIII-lea şi a fost utilizată ca închisoare. Cel mai important obiectiv, pe care îl vizitează toată lumea este Basilica Sfantului Francisc, care a început a fi construită la doi ani de la moartea sfantului , în 1228 şi este formată din două biserici gemene iar frescele din interiorul acesteia au fost realizate de Giotto, Cimbaue şi Martini.
Basilica a fost construită pe trei niveluri suprapuse: o biserică superioară cu fresce reprezentand viaţa sfantului, realizate de marele Giotto, o biserică inferioară cu bolta joasă, decorată şi ea cu alte fresce create de ceilalţi doi pictori iar în subteran se află cripta care adăposteşte mormantul Sfantului Francisc.
Spre seară, de fapt foarte tarziu am ajuns în zona Napoli-Sorento, fiind cazaţi la o vilă construită pe varful muntelui, în apropiere de Pompei.
POMPEI este metaforic oraşul născut din lava Vezuviului. Cu siguranţă, dacă nu ar fi fost devastatorul cataclism, Pompei ar fi fost pentru noi o altă colonie romană minoră. Oraşul a ieşit la iveală în secolul al-XVIII-lea, graţie unor texte vechi care au relatat despre existenţa sa .Ajunşi în acest oraş veţi constata că de fapt " nu lipsesc decat vechii săi locuitori " cum a spus Henry Matthews. Noi am intrat în oraşul "adormit " prin Porta Marina, denumire dată de faptul că la momentul erupţiei acolo se afla portul.
Imediat cum am intrat în vechiul oraş am văzut casele sclavilor , Tribunalul precum şi Forul Roman.
Am vizitat în partea nordică casa unui patrician denumită casa faunului care avea aproximativ 2000 de metri. Toate aceste informaţii ne-au fost transmise de ghida italiană căci fără ghid nu poţi înţelege tot acest noian de ruine.
Importantă este şi Casa del Poeta Tragica, renumită pentru mozaicurile şi inscripţiile sale, cea mai cunoscută fiind " cave canem ". Am văzut teatrul mare , unde se ţineau spectacole şi teatrul mic rezervat pentru recitarea de poezii.
Nu am vizitat Vico de Lupinare pentru că erau foarte mulţi turişti acolo însă am vizitat strada principală a oraşului pe ale cărei laturi se aflau locaţii unde se practica sexul liber, totul fiind simbolizat printr-un falus impregnat pe o dală de piatră. Drumul principal este cel original, între dale fiind încastrate pietricele albe care luminau drumul pe timp de lună.
O mare parte din ceea ce cunoaştem despre erupţia care a avut loc la 25 august 79 î.e.n. provine din relatarea lui Plinus cel Tanăr care trăia atunci în vestul golfului Neapole, cand a erupt Vezuviul. Unchiul său, Plinus cel Bătran a murit cu prilejul acelei erupţii. Potrivit scrierilor lui Plinus cel Tanăr erupţia a durat opt ore iar Pompeiul a fost îngropat sub opt metri de cenuşă iar coasta mării a suferit modificări majore.
La Pompei au fost descoperite rămăşiţele a 2000 de oamnei-bărbaţi, femei şi copii. După ce au murit , cadavrele lor au fost acoperite de cenuşă care au întărit contururile corpurilor lor. Ulterior, cadavrele acestora s-au descompus dar au rămas în urmă aceste mulaje.
Pompei, pentru acea vreme a fost un oraş modern/ cu magazine, pieţe, cu străzi pavate, trotuare largi, cu stadion, teatre şi temple. Decadenţa acestui oraş se regăseşte însă în prezenţa bordelurilor.
La una dintre ieşirile din sit veţi observa şi locul unde se antrenau gladiatorii.
Deschiderea sit-ului are loc la ora 10 iar preţul biletului de intrare este de 14 euro. Noi am avut, aşa cum am precizat şi ghid , serviciile acestuia fiind de 6 euro de persoană.
INSULA CAPRI, pe care am văzut-o în aceeaşi zi, este o destinaţie de lux şi insula preferată a împăraţilor romani, apoi a artiştilor, scriitorilor şi oamenilor de afaceri.
Clima insulei este moderată şi aproape subtropicală.
În gara portuară din Napoli am fost întampinaţi de un ghid italian care ne-a însoţit pe tot parcursul vizitei noastre pe insulă. Am ajuns la Capri cu un vapor care s-a deplasat pe o mare agitată şi , datorită tangajului mare, ne-a creat o stare de rău.
Vaporul a acostat la Granda Marina. Insula este structurată pe trei niveluri- Granda Marina, Capri şi Ana Capri- unde se află şi casa de la San Michel (cine a citit carte ştie despre ce e vorba) a lui Axel Mundel, zona cea mai înaltă dar şi mai frumosă a insulei, cu peisaje marine splendide. De la Granda Marina pană la Ana Capri am ajuns cu minibusurile. Cei care au stat pe locurile din parte dreaptă au văzut înfioraţi marea de la înălţime. Celor aflaţi pe locurile din partea stangă le-a fost teamă ca minibusul să nu intre în coliziune cu alte minibusuri care veneau din contrasens căci drumul în rampă şi în curbe era extrem de îngust. Însă, şoferii erau experimentaţi şi nu au avut loc accidente.
Ajunşi în partea de sus a muntelui Solaro, la San Michel am făcut fotografii imortalizand acele minunate peisaje marine despre care v-am spus. Aceste peisaje le-am vazut de pe o terasă special amenajată în acest sens iar în drum spre aceasta am întalnit magazine care comercializau obiecte şi produse locale dar şi haine de firmă, ale căror preţuri îţi taie respiraţia, restaurante care aveau amplasate la intrare lăzi cu lămai uriaşe.
Pranzul l-am luat la o terasă cu meniuri variate şi preţ fix de 10 euro, cuprinzand o porţie de mancare, o bere de 330 ml sau o cafea şi o prăjiturică.
După pranz am coborat la Capri , cu aceleaşi minibusuri, unde ne-am plimbat şi am vizitat Grădinile lui Augustus, amenajate pe cheltuiala lui Krupps. Aceasta nu este foarte mare însă are vegetaţia locului şi o terasă unde , din nou, ţi se înfăţişează marea în toată splendoarea ei. În drum spre această grădină întalneşti magazine de lux şi cel mai scum hotel din Capri.
Coborarea de la Capri la Granda Marina am făcut-o tot cu minibusurile.Aici am avut posibilitatea să ne îmbarcăm pe o barcă mai mare, cu motor pentru a vedea împrejurimile insulei, preţul fiind de 17 euro.
Am ales această variantă şi trebuie să spun că această mică excursie marină ( de o oră ) a fost inedită întrucat poţi să cunoşti insula dintr-o altă perspectivă. Aşa că am văzut Grota Sfintei Fecioare Maria, Grota Verde, Grota Coralilor, poarta sărutului dar şi vilele celor bogaţi construite pe stanci.
După întoarcerea la Napoli am făcut un scurt tur de oras avand ca obiective exteriorul Palatului Regal şi Teatrul San Caro. Am observat că în oraş circulă foarte multe motociclete care merg haotic întrucat motociclişti sunt protejaţi de legislaţia rutieră italiană. Aici m-au frapat clădirile dărăpănate şi lipsite de orice confort , cartierele aflate în suburbie fiind similare cu ale noastre. Ca şi la noi, în intersecţii se aflau oameni în saci de dormit. Tot din autocar am văzut imigranţi cu paturi aflate sub cerul liber. Aici nu am avut senzaţia că mă aflu în Italia deoarece contrastul era extrem de mare.
Foarte tarziu, pe la ora 10,30, ora Italiei am ajuns la hotelul din Roma, unde ne-am cazat. Cred ca trebuie să fiţi informaţi, pentru cei care doresc să ajungă la Roma, că în prezent, în Italia se plătesc taxe de oraş, în funcţie de stele hotelului. Noi am fost cazaţi la un hotel de 4 stele iar taxa de oraş a fost de 6 euro/zi.Am dormit la acel hotel trei nopţi.
Menţionez că unul dintre motivele care m-au îndemat să aleg această excursie a fost vizitarea oraşului ROMA, pe care nu l-am mai văzut pană acum şi mai ales pentru obiectivele sale istorice: În programul excursiei a fost inclus VATICANUL ,
Acesta îşi are începuturile acum 2000 de ani, în timpul crudului împărat Nero. În anul 64 D.H. un incediu teribil a distrus oraşul. Unii dintre istorici au afirmat că Nero este cel care l-a incediat pentru a construi Domus Aurea însă suspiciunea de incendiere nu este confirmată. Acesta este şi primul împărat care a început persecuţía asupra creştinilor, care a fost continuată de alţi împăraţi.Persecuţia lui Nero împotriva creştinilor a culminat prin condamnarea la moarte, prin crucificare a Sfantului Petru care pană la urmă a fost decapitat.
Mai tarziu, după trei secole, împăratul Constantin cel Mare a construit pe locul unde a fost înmormantat Sfantu Petru o biserică.
Astăzi Vaticanul este centrul religios al Romei care se deosebeşte prin muzeele care au conservat valorile artistice ale bisericii catolice. Aceste muzee sunt compuse dintr-un ansamblu de clădiri bogate în opere de artă.
GALERIA BUSTURILOR cuprinde în mare parte portrete din epoca romană, cel mai important fiind bustul lui Augustus, sala rotundă unde se află amplasat un vas de portfir cu o dimensiune de patru metri care, se pare, i-a aparţinut lui Nero.
Deosebite sunt cele patru camere pictate de Rafael şi discipolii săi, cu fresce impecabil păstrate şi unde se află şcoala de la Atena, cea mai cunoscută operă a lui Rafael unde apare şi figura pictorului.
Cea care impresionează cel mai mult prin frumuseţea ei este Capela Sixtină proiectată de Giovani de Doce şi pictată de Michelangelo. Despre această capelă s-a scris atat de mult încat o descriere mi se pare de prisos pentru ca există numeroase studii despre pictură. Cred că nu ar trebui să rataţi muzeul mijloacelor de transport care adăposteşte caleşti dar şi autoturime, păstrate impecabil..
De la Capela Sixtină, printr-o altă intrare am ajuns la bazilia San Pietro, un adevărat cimitir al papilor dar şi locul unde se află minunata Pieta.Bazilica impresionează prin dimensiunea imensă, simplitate dar şi prin operele de artă pe care le adăposteşte.
În afara programului turistic am vizitat bazilica Santa Maria Magiore, aflată în directa subordonare a Vaticanului, un loc al opulenţei aşa cum s-a exprimat un turist, una dintre cele mai mari biserici ale Romei.
Este singura catedrală care şi-a păstrat forma şi caracterul original. Spre deosebire de bazilica San Pietro care se caracterizează prin simplitate, această catedrală sugerează grandoarea şi măreţia, fiind pictată în întregime. Despre naşterea acestei bazilici care m-a impresionat, legenda spune că în anul 356 e.n. Fecioara Maria i-a apărut în vis papei Liberia cerandu-i să ridice o biserică pe locul unde urma să ningă în ziua următoare. Categrala cuprinde scene din Vechiul şi Noul Testament. Acest lăcaş este renumit şi pentru cripta dinaintea altarului înconjurat de un grilaj în spatele căruia se află bucăţi din ieslea în care Isus a fost pus la naşterea sa, închise într-o urnă de argint.
O altă biserică pe care am vizitat-o şi care mi-a plăcut a fost San Pietro in Vincoli, aflată în apropierea Closseului. Construirea acestei catedrale se datorează ficei lui Theodosius cel Tanăr, soţie a împăratului Valentinianus al -III-lea. Această catedrală adăposteşte lanţurile cu care Irod l-a încătuşat pe Sfantu Petru. Aici se află o celebra capodoperă-Moise- care constiuie figura centrală a bazilicii. El este înconjurat de alte două statui desenate de Michelangelo-Rachel şi Lia-. Lanţurile despre care am pomenit se află amplasate într-o urnă de bronz aurit.
Vizita la Colosseum costă 21 de euro, fiind o destinaţie foarte polulară. Aici se desfăşurau luptele cu gladiatori , amimale dar şi lupte pe mare deoarece pereţii inferiori susţineau apa turnată iar podeaua din lemn era înlăturată cu prilejul unor astfel de lupte. Pe atunci imensa construcţie era situată la marginea oraşului iar faţada de marmură a fost demontată pentru a fi folosită la construirea bazilicii San Pietro.Alte părţi ale uriaşei construcţii au fost demontate pentru a fi utilizate la ridicarea altor construcţii monumentale/-Palatul Barberi şi Cancellaria-
Capitoliul, ridicat pe cea mai mică dintre cele şapte coline adăpostea iniţial locul sacru închinat zeilor Romei. Astăzi , această clădire este sediul Primăriei din Roma şi în ciuda crudelor perioade istorice pe care le-a traversat a rămas centrul vieţii romane. La Capitoliu se ajunge urcand mai multe scări numite cordonata, realizate după desenul lui Michelangelo, cu ocazia intrării triumfale în Roma a împăratului Carol al V -lea, în anul 1536. Scările se termină cu statuile discurilor, realizate în perioada tarzie a imperiului roman. Piaţa Capitoliului a fost desenată tot de Michelangelo pentru Papa Paul al-III-lea. În centru se află statuia lui Marcus Aurelius, de fapt o copie a originalului care se află în muzeul Capitoluliului. Tot Michelangelo este şi autorul celor două palate care delimitează piaţa pe ambele părţi.Unul dintre palate este Palatul Seniorial construit de consulul Quintus Lutatius Catului, în anul 78 î.e.n. unde se afla Arhiva de Stat a Romei antice,
Cel de-al doilea este Palatul Conservatorilor construit în secolul al -XV-lea pe un edificiu preexistent.
Trebuia să vedem şi Columna lui Traian şi Monumentul lui Victor Emanuel, aflat peste drum la picioarele căruia se află Mormantul Soldatului Necunoscut.
În aceeaşi zonă se află Forumul Roman situat într-o vale înconjurată de patru coline- Palatină, Capitolină, Quirinal şi Uiminal. Forumul Roman, deşi a fost centrul comercial, politic şi religios al Romei antice, în prezent este ruină, bucăţi de istorie care laolaltă vorbesc despre istoria unei vechi civilizaţii. Acest obiectiv turistic l-am vizitat însoţiţi de un ghid pentru că numai un cunoscător al locurilor poate să îţi dezvăluie istoria locului. Acesta ne-a condus spre Templul Vestei şi Casa Vestalelor. Potrivit spuselor acestuia , preoteasa sau vesta avea misiunea de a păzi flacăra sacră din templu pentru ca aceasta să nu se stingă niciodată.Vestalele erau fecioare din familiile patriciene alese în mod special, cu îndatoriri bine definite. Ele trebuiau să rămana caste pană la varsta de 30 de ani, în caz contrar sancţiunea era foarte aspră-arderea pe rug de vie-
În Forumul Roman se aflau nenumărate bazilizi ( locuri de întalnire ) care ulterior au fost transformate în biserici şi de aceea nu au fost dăramate. Tot aici se află şi locul unde a fost aşezat rugul lui Cezar. Forumul Roman se întinde pe o suprafaţă imensă întrucat aprope fiecare împărat a adăugat o construcţie nouă. În acelaşi complex arheologic se află şi Palatinu-zona de rezidenţă a împăraţilor romani.
Printre obiectivele trecute în program se află Piazza Venţia, Navona, Piazza Spaniei, Piazza del Popolo şi Fontana di Trevi prin care am trecut meteoretic.
Mi-a plăcut foarte mult VILA şI GRĂDINA DIN TIVOLI sau vila D`Este, cum mai este denumită. Această vilă a fost locuită de către cardinalul Ippolito al -II-lea numit guvernator al oraşului Tivoli de către Papa Iulius al III-lea care i-a dăruit această vilă împreună cu grădina. Cardinalul a amenajat-o după gustul său cu sprijinul lui Pinno Ligorio.
Din anul 1550 pană la moartea sa survenită în 1572 cardinalul Ippolito D `Este a crea o grădină terasată, cu cascade şi fantani arteziene, alimentate din apa raului Aniene.
Tot în regiunea Toscana se află oraşul medieval SIENNA , unul dintre cele mai frumoase şi interesante. Acesta este construit pe trei coline şi înconjurat de ziduri de protecţie solide. În interior au fost ridicate clădiri gotice avand amprenta locală a cărămizii maronii.
Unul dintre punctele de atracţie al oraşului este bazilica la care se ajunge pe străduţe înguste. Domul este ridicat pe ruinele unui fost templu roman şi este o clădire impresionantă. Faţada este realizată ca o combinaţie între stilul gotic şi stilul roman cu gravuri, piloni şi decoraţiuni complicate, realizate în mare parte de arhitectul Giovanna Pisano.
Un alt punct de atracţie îl reprezintă Piazza del Campo în formă de scoică care reprezintă centrul civic şi social al oraşului.Actuala înfăţişare a dobţinnut-o în jurul anului 1293 cand Consiliul celor nou, care administra oraşul a început să cumpere parcele de pămant cu scopul de a crea o piaţă publică. De-a lungul acestei pieţe, cu timpul s-au ridicat o serie de clădiri şi palate, cel mai important fiind Palazzo Publico, actualul sediu al Pimăriei. Tot în acest oraş are loc celebra cursă anuală de cai numită Palio.
Nu pot să închei scrierea mea fără a aminti micul oraş ORVIETO , o aşezare situată în Umbria, întemeiat de etrusci. Faima oraşului a fost caştigată în anul 1263 cand aici a avut loc un miracol religios care a dus la construirea catedralei, principalul obiectiv turistic. Este vorba despre miracolul de la Bolsena, unde din ostie ar fi început să curgă sange, în timpul slujbei oficiată de un preot care se îndoia de puterea credinţei.
La catedrală am ajuns cu o telecabină care ne-a lăsat langă Piazza Cahen, comandată de la sol. Domul este închinat Santei Maria Assunta şi este construit în stil gotic, decorat cu basoreliefuri, mozaicuri şi finisaje lucrate perfect, nefiind întamplător faptul că ridicarea lui a durat trei secole.Oraşul are o multitudine de magazine cu obiecte din ceramică şi vinuri din zona Umbria. Este un orăşel încantător cu case vechi şi flori la ferestre.
În concluzie, tot articolul meu nu descrie decat o foarte mică parte a Italiei şi a Romei, aicia fandu-se şi alte nenumărate puncte de atracţie, motiv pentru care voi reveni în Italia.

344 imagini in total la aceasta impresie