Amara

Sunt sigur ca tineti minte replica lui Dem Radulescu in unul din filemele din seria Brigada Diverse: Un rodaj bun e ca o cura la Amara.

Asa era vazut in anii 70-80 Lacul Amara, un lac miraculos, cu puteri curative uriase, la care atat protipendada, cat si proletarul de rand venea la reparat dupa un an de munca asidua si nu neaparat pentru distractie, ci pentru relaxare si tratarea afectiunilor suparatoare al caror disconfort se agrava in timpul anului.

M-au amuzat mult destainuirile cunostintelor mai in varsta din Fetesti despre cum carau cu trenul cei care apucau sa ajunga intr-un an la Amara celor de acasa namol in borcane de muraturi sau apa din lac in damigenele cu care erau dotati special la plecarea "la statiune". Increderea oamenilor in calitatile curative ale bailor de namol si ale celor din apa lacului Amara era deplina, iar dupa o cura in apropierea lacului se declarau sanatosi tun, fie ca efectul era unul miraculos, fie ca apropierea de acest lac avea un efect placebo asupra lor. Poate numai faptul ca se odihneau cel putin o saptamana dupa munca grea le genera o stare de confort atat de mare, incat uitau de toate necazurile si toate junghiurile, dar cine poate sti?

Cert este ca Lacul Amara este un lac format intr-o vale lina de campie de niste izvoare a caror curgere a fost oprita in mod natural de acumularea de aluviuni. Astfel s-a format o balta de campie care se deosebeste de celelalte prin faptul ca apa are o concentratie mare de oxid de magneziu, sodiu si oxid de calciu, iar vegetatia formeaza un biosistem aparte, combinatia aceasta ducand la depunerea permanenta pe fundul lacului a namolului sapropelic cu propriatati unice in tara

Afectiunile asupra carora s-a observat o ameliorare a efectelor si dezvoltarii prin curele de balneoterapie experimentate si impamantenite de-a lungul timpului cu ajutorul calitatilor lacului Amara sunt ale aparatului locomotor, neurologice, periferice, ginecologice, dermatologice, respiratorii, digestive si renale.

Pe langa calitatile balneare necontestate ale apei si namolului sapropelic al Lacului Amara, acesta se pliaza destul de bine si pe necesitatile de agrement ale tinerilor din apropiere, cele trei plaje principale fiind un punct de atractie pe timp de vara atat ale celor din Amara si Slobozia, cat si celor din Buzau, Urziceni si Tandarei.

Avand forma literei S, o suprafata destul de mare, de circa 4 km lungime, latime intre 200 si 800 de metri si o adancime maxima intre 3 si 4 metri, lacul este foarte confortabil pentru inot. Mie imi place foarte mult sa fac curse lungi de inot lejer in rarele mele iesiri la plajele sale, in special cand apa nu este prea tulbure, iar vegetatia nu este inca bine dezvoltata, mai exact prin iunie.

In mintea mea apele acestor lacuri mi-au ramas bine intiparite in minte deoarece aici am invatat sa inot la varsta de 7-8 ani, cand am sarit de pu un ponton cu colacul, iar cand am atins apa l-am pierdut, fiind nevoit sa ajung la mal prin fortele proprii. M-a ajutat mult si salinitatea apei, dar gustul oribil al acesteia mi-l mai amintesc destul de limpede si acum.

De cativa ani lacul Amara ofera satisfactie, ce-i drept doar sportiva, si pescarilor amatori de pierdere de vreme pe malul unei balti. Fauna lacului, pana nu de mult constand doar in pasarile de balta statornice si cele cateva lebede ce mai vin din cand in cand (probabil pentru tratarea de afectiuni) pe suprafata lacului, s-a imbogatit atat datorita inundatiilor si masivelor revarsari ale Raului Ialomita din 1975, cat si scaderii semnificative a salinitatii lacului, cu cateva specii de pesti de balta.

Cam atat despre Lacul Amara, il gasiti la 7 km de Slobozia, pe DN-ul spre Buzau, vine sa va salute pana aproape de sosea, nu aveti cum sa nu il vedeti.

Eu in curand intentionez sa ma mut mai aproape de el, sa imi intemeiez o gospodarie in orasul caruia i-a dat nume, sper ca vremurile sa nu faca viata sinonima cu gustul apelor sale...