Pustiul Iudeii

Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Iudeii, numit si Wadi Kelt, este o manastire ortodoxa foarte veche, in care se pastreaza Moastele Sfantului , numit "Hozevitul". Manastirea se afla la o distanta de numai 20 de kilometri de Ierusalim, pe drumul ce se indreapta spre Ierihon. Din parcarea pentru autocare, microbuze mai mici pornesc pe un drum abrupt si pietruit, cale de mai bine de o ora, iar mai apoi, o ingusta poteca porneste spre poarta manastirii.
Valea numita "Wadi Kelt" strabate o insemnata parte din pustiul Iudeii. Valea pustiului Hozeva merge paralel cu drumul antic roman ce leaga Ierusalimul de Ierihon, drum pe care cobora si samariteanul milostiv (Luca 10, 29-37). Manastirea este asezata pe panta abrupta a malului vestic al vaii, intr-o regiune palestinana.
Calugarii crestini au inceput a se aseza in pustiul Iudeii inca din secolul al IV-lea. Intre secolele V si VI, desertul Iudeii a devenit un deosebit de puternic focar monahal, aici fiind intemeiate mai bine de 70 de manastiri si sihastrii calugaresti, care de care mai ascunse si mai greu accesibile.
Primii calugari de aici, cunoscuti cu numele, sunt Prono, Ilie, Gannaios, Ainan si Zenon, ei asezandu-se in vale prin anul 420. O micuta capela, zidita de catre cinci calugari sihastri, a fost transformata in manastire in jurul anului 480, de catre Sfantul Ioan Tebeul, calugar venit din Theba Egiptului.
Complexul monahal dateaza inca din secolul al VI-lea, el pastrandu-si capelele si gradinile, pe care la ingrijesc si in care vietuiesc un grup de calugari greci. La manastire se ajunge pe o poteca pietruita ce strabate valea pustiului, trecand peste firul de apa ce se strecoara prin capatul de jos al acesteia. Poteca pietruita ce porneste spre manastire incepe din dreptul unui portal de piatra in trei arce, pe care este trecut numele sihastriei.
Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul este sapata intr-un perete de stanca, pe locul unei stravechi asezari monahale, de la inceputul veacului al V-lea, situata la apus de Ierihon, pe valea paraului Horat - Cherit - din , numit azi Hozeva, in preajma caruia a trait Proorocul Ilie, in timpul prigonirii lui catre regele Ahab.
Manastirea greco-ortodoxa a fost intemeiata prin secolul al V-lea (sau al VI-lea), de catre Ioan din Theba. Dupa tunderea in monahism, acesta a plecat din Theba Egiptului si a venit in pustiul Iudeii, in anul 480. Aici, el si-a gasit o pestera in care s-a instalat ca sihastru.
Manastirea a fost numita "Sfantul Gheorghe Hozevitul" dupa numele celui mai renumit calugar ce a vietuit in aceasta, anume Gheorghe din Coziba (Hozeva). In secolului al VI-lea, manastirea a ajuns foarte renumita, ea avand drept conducator duhovnicesc pe Sfantul Gheorghe din Coziba, nascut in Cipru, in jurul anului 550.
Distrusa in anul 614, de catre persi, manastirea a fost reconstruita in perioada cruciatilor. In urma atacului nesabuit, 40 de calugari cu viata sfanta au fost martirizati. Dupa alungarea cruciatilor din Tara Sfanta, manastirea a ramas mai mult parasita, datorita noilor randuiri.
O inscriptie in limbile greaca si araba, asezata deasupra vechii intrari in manastire, aminteste reconstruirea acesteia in anul 1179, de catre imparatul Manuel I Comneanul (1143-1180). In anul 1483, pelerinul Felix Fabri a gasit aici numai o serie de ruine.
In anul 1878, un calugar grec, numit Calinic, s-a asezat intre vechile ziduri monahale din pustiul Iudeii, restaurand complet manastirea. Lucrarile de reparatii s-au incheiat in anul 1901. Cea mai veche parte din manastire este mozaicul de pe podeaua Bisericii Sfantul Ioan si Sfantul Gheorghe, care dateaza inca din secolul al VI-lea.
Iitial, biserica manastirii era inchinata Maicii Domnului. Astazi insa, dupa reconstruiri si renasteri, biserica poarta drept hram pe Sfantul Gheorghe Hozevitul si pe Sfantul Ioan Iacob de la Neamt.
Sfintele Moaste (craniile) ale calugarilor omorati de catre persi sunt pastrate intr-un paraclis de langa biserica centrala, unde se afla si Moastele intregi ale Sfantului Ioan Iacob de la Neamt. Tot aici se pastreaza si mormantul Sfantului Gheorghe Hozevitul.
Potrivit traditiei locului, aici se afla pestera in care Sfantul Ilie Tesviteanul a petrecut vreme de trei ani si sase luni, mai inainte de a urca pe Muntele Sinai. In pestera Sfantului Ilie se pastreaza icoana acestuia, in care sfantul este infatisat ca fiind hranit in chip miraculos de catre corbi.
"Si a zis Domnul catre Ilie: "Du-te de aici, indreapta-te spre rasarit si te ascunde la paraul Cherit, care este in fata Iordanului. Apa vei bea din acel parau, iar mancare am poruncit corbilor sa-ti aduca acolo!" Si a plecat Ilie si a facut dupa cuvantul Domnului; s-a dus si a sezut la paraul Cherit, care este in fata Iordanului. Corbii ii aduceau paine si carne dimineata, paine si carne seara; iar apa bea din parau. Dupa o vreme paraul a secat, nemaifiind ploaie pe pamant. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ilie, zicand: "Scoala si du-te la Sarepta Sidonului si sezi acolo, caci iata am poruncit unei femei vaduve sa te hraneasca!" (III Regi 17, 2-9)
In vechime, mai circula pe alocuri si traditia conform careia Dreptul Ioachim, tatal Maicii Domnului, s-a ascuns in aceste locuri, postind si rugandu-se, vreme de 40 de zile, pana ce un inger al Domnului i-a spus ca Dreapta Ana, sotia lui, va ramane insarcinata si va naste o fata, care va fi Maica a Domnului.
Sfantul Gheorghe Hozevitul este praznuit in data de 8 ianuarie. Parasindu-si patria si neamul, cat si toata desfatarea lumeasca, sfantul a venit la Ierusalim, spre a se inchina la Sfantul Mormant, cat si la toate locurile cele sfinte. Cu aceasta ocazie, el intra in manastirea ce se va numi "Hozeva".
Sfantul s-a nevoit ani indelungati in Pestera Sfantului Ilie, intru rugaciuni, osteneli si post indelungat. Sfintele sale moaste se pot cinsti in biserica manastirii, prin puterea lui Dumnezeu ele facand mari si multe minuni.
Sfantul Ioan Iacob de la Manastirea Neamt s-a nascut in anul 1913 si a trecut la cele vesnice in data de 5 august 1960, la varsta de 47 de ani. Sfantul a ajuns si Tara Sfanta si a mers la Asezamantul Romanesc de la Iordan, unde a devenit indrumator duhovnicesc. Cu toate acestea ravnitorul egumen nu era multumit de nevointele sale si dorea o vietuire mai aspra, intr-un loc mai pustiu asemenea marilor anahoreti din epoca de aur a crestinismului.
Cuviosul Parinte Ioan s-a retras in Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul, loc in care se afla si pestera unde a trait pentru o vreme si Sfantul Proroc Ilie Tesviteanul. Aici, au trait in vechime mii de calugari multi dintre ei martirizati in vremea persilor. Poate tocmai de aceea si cuviosul roman a ales pentru nevointa aceasta manastire, in care insa a locuit o vreme scurta, pentru ca in anul 1953 se retrage intr-o alta pestera din apropiere, unde a ramas pana la sfarsitul vietii, in cea mai severa schimnicie.
In aceasta pestera sapata in stanca abrupta a muntelui cuviosul isi petrecea zilele in cea mai inalta rugaciune si post, odihnindu-se pe o rogojina asternuta pe o scandura si hranindu-se cu putine merinde uscate. In aceasta asezare saraca s-a smerit si s-a rugat cuviosul Ioan vreme de opt ani, rabdand frigul, foamea, setea, arsita, boala si lipsurile si ispitele de tot felul.
Trupul sfantului a fost asezat in pestera mormintelor, in locul pe care si-l pregatise el insusi, de mai inainte. La moartea lui multimi de pasari s-au adunat la manastire, in chip miraculos. Timp de douazeci de ani, cinstitul trup al cuviosului s-a odihnit in mormantul din Pestera Sfanta Ana. In luna august 1980, prin pronia dumnezeiasca, deschizandu-se mormantul sau, trupul cuviosului a fost gasit intreg, neputrezit si raspandind miros de buna mireasma. Moastele sale au fost stramutate, cu mare procesiune, in Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul si asezate in paraclisul acesteia.
Pentru viata sa sfanta, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta sa din 20 iunie 1992, a proclamat canonizarea Cuviosului Ioan Iacob si pomenirea lui in randul sfintilor, cu numele de "Cuviosul Ioan cel Nou Romanul", "Ioan Iacob de la Neamt" sau "Hozevitul", avand drept data de praznuire ziua de 5 august.
Sursa : Crestinortodox.ro

57 imagini in total la aceasta impresie