Haifa

Manastirea Stella Maris din Haifa este un asezamant monahal carmelit, de secol XIX, aflat pe versantii Muntelui Carmel, din Israel. In secolul al XII-a, in timpul ocuparii regiunii de catre cruciati, grupuri religioase de ermiti au inceput sa locuiasca in pesterile din zona, imitandu-l pe Elijah, Profetul (Profetul Ilie).
Putin mai tarziu (candva intre 1206 si 1214), liderul si staretul lor, Sfantul Brocard, a cerut patriarhului de la Ierusalim, Sfantul Albert, sa ofere acelui grup niste oranduieli de viata. Acesta a fost actul de ordine initial, care a fost numit Carmelit si care a fost inclus in dioceza din Ierusalim. Manastirea a fost dedicata Fecioarei Maria, sub chipul de Doamna Noastra, Steaua Marii (in latina Stella Maris).
Timp de un secol, acesti pustnici monastici au fost organizati intr-un ordin carmelit, iar el s-a raspandit in intreaga Europa. La sfarsitul primei cruciade a Sfantului Louis pe Pamantul Sfant in 1254, acesta a luat 6 carmeliti si s-a intors cu ei in Franta, iar ordinul a inceput sa ridice case de-a lungul Europei, incepand cu anul 1238. Cu toate acestea, cand Sfantul Ioan din Acre (John of Acre) a fost infrant in 1291, ermitii au fost fortati de catre mameluci sa se retraga.
In 1631 Ordinul s-a intors in Israel, condus de Venerabilul Tata Prosper (Venerable Father Prosper). Acesta avea o manastire mica construita pe promontoriul Muntelui Carmel, in apropiere de far, iar Ordinul a trait aici, cu numele de Discalced Carmelites, pana in 1761. Atunci Daher el-Omar le-a ordonat sa elibereze locul si sa darame manastirea.
Ordinul a fost mutat in locatia din prezent, care se afla chiar deasupra grotei in care se spune ca ar fi trait profetul Elijah. Aici acestia au construit o biserica mare si o manastire, curatand intai locul de ruinele bisericii medievale grecesti, cunoscuta ca Manastirea Sfintei Margaret si o capela, de pe vremea Imperiului Bizantin.
Aceasta biserica noua a suferit distrugeri majore pe timpul campaniei lui Napoleon, in 1799. Soldatii francezi, bolnavi si raniti, au fost gazduiti de manastire, iar la retragerea lui Napoleon, turcii i-au injunghiat si au alungat calugarii. In 1821, Abdallah Pasha din Acre a ordonat ca ruinele bisericii sa fie complet distruse, astfel incat sa nu poata servi ca ziduri de aparare pentru dusmanii sai, in timp ce acesta ataca Ierusalimul.
Biserica si manastirea de astazi, construite la porunca Fratilor Cassini ai Ordinului, au fost inaugurate in 1836. Trei ani mai tarziu, Papa Gregory al XVI-a a conferit titlul de Biserica Mica (Minor Basilica) acestui sanctuar, iar acum acesta este cunoscut sub numele de Stella Maris, insemnand Steaua Marii. O buna parte a secolului XX asezamantul a fost ocupat de catre Armata, intai de cea britanica, iar mai tarziu de israeliti, insa in final a fost inapoiata Ordinului.
Manastirea serveste ca centru mondial pentru carmeliti. Simbolul Ordinului este infatisat deasupra usii de la intrare. In timpul ridicarii acestei biserici, calugarii erau luati cu asalt de catre cei care locuiau in imprejurimi si au fost obligati sa-si apere proprietatea si sa protejeze oaspetii bisericii. Drept urmare, parterul manastirii este construit din ziduri groase, cu doar cateva mici deschideri, acoperite de bare.
Partea principala a manastirii este in forma de cruce. Plafonul salii este acoperit si decorat de picturi bazate pe motive din Vechiul Testament si Noul Testament: Elijah ridicandu-se la ceruri, David cu harpa, profetul Isaia, Sfanta Familie si cei patru arhangheli. Inscriptii in latina din versete biblice sunt scrise de jur imprejurul domului. Deasupra altarului se afla statuia Fecioarei Maria cu Iisus pe genunchi. Statuia este intitulata "stapana noastra din Carmel". Platforma scarilor duce la o pestera, in care a fost construit un altar de piatra, in partea de sus a statuii lui Elijah.
Sursa: CrestinOrtodox.ro

28 imagini in total la aceasta impresie