M-am gandit sa numesc astfel aceasta impresie de calatorie intrucat, de cand au inceput sa apara si in Romania festivalurile berii, denumite Oktoberfest, m-am tot intrebat cum o fi aratand oare originalul Oktoberfest, cel de la Munchen.
In Romania, Oktoberfest au fost numite serbarile organizate de producatorii de bere in anumite locuri publice unde oamneii erau invitati sa manance mici, carnaciori, pui fripti etc. si, desigur, sa bea bere, multa bere. Seara erau organizate concerte cu artisti romani si straini. (eu am fost la cele din Piata Constitutiei din Bucuresti dar am auzit ca se organizeaza si in alte orase).
Si la Munchen tot cam asta e ideea, dar nemtii au dat sarbatorii o amploare atat de mare incat a ajuns printre cele mai mari sarbatori populare din lume (atrage anual aproximativ 6.000.000 de vizitatori).
Oktoberfest se traduce "sarbatoarea lui octombrie". Asta pentru ca, la origine, aceasta sarbatoare a avut loc in luna octombrie. Ulterior, pentru ca in octombrie era destul de frig pentru o sarbatoare in aer liber, s-a hotarat ca ea sa se tina in luna septembrie insa, obligatoriu, sa prinda si cateva zile din octombrie (nu de alta dar sa i se potriveasca in continuare numele). In Romania am observat ca nu se tinea cont de acest lucru, organizandu-se astfel de sarbatori in special in lunile de vara. De asemenea, am observat ca in Romania nu este respectata nici traditia germana potrivit careia festivalul anual dureaza 2 saptamani si cuprinde 3 week-end-uri. Durata festivalului trebuie sa includa obligatoriu data de 3 octombrie - Ziua Unificarii Germane (daca ultimul week-end este mai inainte de aceasta data, atunci festivalul se prelungeste pana pe 3 octombrie).
La origine, aceasta sarbatoare a constat intr-o cursa de cai organizata in cinstea casatoriei printului mostenitor Ludovic I al Bavariei cu printesa Therese von Hildburghausen. Pe langa ceremonia oficiala a nuntii, s-a stabilit sa se organizeze ceva si pentru popor, respectiv aceasta cursa de cai pe care printesa a denumit-o Oktoberfest (a avut loc in 17 octombrie 1810).
Cursa de cai din 1810 s-a tinut pe o pajiste nefolosita de la marginea orasului, denumita ulterior Theresienwiese (pajistea Theresei).
Astazi festivalul se desfasoara in aceeasi locatie. In apropiere exista o statie de metrou care se numeste chiar Theresienwiese (in pozele postate de mine se vede si aceasta statie de metrou si afluxul impresionant de persoane care aveau aceeasi tinta: Oktoberfest). Una din gurile de iesire de la metrou, iesea chiar in mijlocul "petrecerii"
Nemtii mai spun acestei sarbatori "Wiesn" (in dialect bavarez, Wies`n, inseamna pajiste).
In fiecare an festivalul debuteaza cu defilarea firmelor de bere participante. Aceste firme sunt reprezentate de carute impodobite festiv si trase de 4 cai (initial, aceste carute transportau butoaiele de bere de la marginea orasului pana la locul festivalului).
Fiecare firma producatoare de bere care participa la festival, are propriul ei cort. Probabil ca la origine, fimele participante isi prezentau marfa chiar in corturi, insa in zilele noastre cladirile respective sunt niste constructii permanente atat de mari, incat doar de dragul traditiei cred ca mai pot fi numite corturi. In total, sunt 15 astfel de corturi. Fiecare are o fanfara care canta muzica traditionala iar oamenii beau bere si canta odata cu orchestra. Exista o regula potrivit careia, atata vreme cat pe masa nu exista fata de masa, petrecaretii se pot urca sa danseze pe mese.
Inceperea oficiala a festivalului are loc in prima sambata stabilita pentru festival, fix la ora 12 cand primarul orasului Munchen da cep primului butoi de bere, declarand, astfel, festivalul deschis.
Inainte de acest moment este interzisa consumarea oricarui tip de bautura alcoolica in perimetrul Oktoberfest.
La acest festival vin persoane de foarte multe nationalitati care isi rezerva cu mult timp inainte camerele la hotel. Cu doua luni inainte de festival, cand am vrut noi sa facem rezervarea, nu mai era nimic disponibil in oras asa incat am gasit cazare de-abia la 60 de Km de Munchen intr-o zona turistica pe malul lacului Tegernsee (zona absolut superba, de altfel). De aici ajungeam la Munchen in maxin o jumatate de ora: 15 minute pe un drum local si 15 minute pe autostrada.
Se pare ca in numar cel mai mare vin italienii (lor le este dedicat un week-en la festival, din cate am inteles). Am vazut si noi zeci de autocare cu numar de Italia in zona din apropierea Theresienwiese si le-am remarcat prezenta numeroasa si galagioasa la festival.
In 2010 cand am fost noi, se implineau 200 de ani de la prima editie a Oktoberfest. Pentru aceasta editie nemtii au organizat, in plus fata de celelalte editii, o zona speciala in care totul era prezentat in modul cel mai traditional (aceasta zona cuprinde si terenul pentru cursele de cai care se poate observa si in pozele mele).
2010 a fost si primul an in care nu a fost voie sa se fumeze in corturile producatorilor de bere (intr-una din poze se poate vedea o eticheta in acest sens, lipita pe masa). La cat de multa lume era in fiecare dintre corturile acelea, nu pot sa-mi inchipui cum ar fi fost atmosfera daca fumatul era permis!
Meniurile traditionale la Oktoberfest constau in jumatati de pasare (pui sau rata), servite cu traditionalul covrig (Brezn) dar si in carnaciori cu varza, galuste si diferite tipuri de fripturi. Pentru cei care nu vor sa consume bere alaturi de aceste preparate traditionale, exista si un cort ca ofera 15 tipuri de vin. Noi am preferat sa gustam berea exact la ea acasa si ni s-a parut cea mai buna bere pe care am baut-o vreodata (e drept ca nu suntem prea cunoscatori in domeniu dar parerea noastra sa pare ca e impartita si de specialisti).
Si inca ceva, la Oktoberfest, berea se bea din halbe de 1 litru! Halbele se numesc BIERKRUG iar nemtii spun PROST! atunci cand ciocnesc halbele de bere.
Cele mai cautate suveniruri la Oktoberfest sunt halbele de bere din sticla (unii turisti incearca sa si le ia ca amintire dupa ce consuma berea insa nu prea e recomandat pentru ca, de exemplu, in 2006, au fost recuperate 200.000 de halbe de la turistii care incercau sa le sustraga). Noi am cumparat (inclusiv pentru persoanele apropiate) cani cu grafica oficiala a editiei cu nr. 200 din 2010. Sunt foarte dragute, eu le folosesc de fiecare data cu mare placere.
Cu ocazia Oktoberfest, sunt organizate numeroase concerte de muzica pop sau rock, de regula sustinute de artisti germani.
In mod deosebit mi-a placut la acest festival faptul ca vizitatorii nemti erau imbracati in costume traditionale. De la copii, adolescenti, tineri, pana la varstnici, marea lor majoritate purtau cu mare drag (asta se vedea clar pe fata lor) hainele traditionale. Si, pe deasupra, mai erau si foarte frumosi, imbracati asa (mai ales nemtoaicele tinere care-si faceau si in par tot felul de impletituri). In plimbarile noastre prin Munchen, am vazut si cateva magazine cu astfel de haine traditionale (am postat si cateva poze).
Pentru faptul ca Munchen-ul pastreaza atat de bine traditile populare, a fost supranumit "satul cu 1 milion de locuitori".
Oricum, oameni imbracati in costume traditionale nu am vazut doar in piata in care se desfasura festivalul ci in tot orasul si chiar la 60 de Km distanta.
Poate va ganditi ca la atata aflux de lume si la atata consum de bere, toaletele ar fi fost o problema. Ei bine, nu. Eu insami am avut ocazia sa constat cat de bine era tinuta sub control aceasta problema. In incinta celor 15 corturi mari erau zeci de cabine de toaleta, foarte elegante si foarte curate (era o armata de persoane care aveau grija ca fiecare cabina sa arate impecabil, ba chiar ii si indrumau pe vizitatori catre cabinele tocmai curatate si verificate). Si la toaletele din afara acestor corturi tot cam asa stateau lucrurile: foarte mult personal care se ocupa strict de aceasta problema. Am inteles ca in zona festivalului ar fi amenajate cam 1440 de cabine de toaleta.
Ca o curiozitate am aflat ca la acest festival lucreaza aproximativ 12.000 de persoane dintre care 1.600 ar fi numai chelneritele si ca 30% din productia anuala de bere a Germaniei se consuma la Oktoberfest.
In cifre, suna impresionant, acum urmeaza si imaginile (am mai pus eu si cate o explicatie pe ici pe colo, in incercarea de a recrea un pic atmosfera de la fata locului :-) ).
Povesti si imagini din calatoriile mele am postat si aici:
http://vulpitacalatoare.blogspot.com/