Sucevita

O legenda spune ca pentru rascumpararea a cine stie caror pacate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii. Documentar, manastirea este atestata la 1586 ca rezultat al initiativei mitropolitului Gheorghe Movila.

Monumentul este in realitate ctitorie comuna a familiilor Movilestilor (mari boieri, carturari si chiar domnitori ai Moldovei si Tarii Romanesti, sec. XVI-XVII). Construit in stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proportii, pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis. Nota aparte fac celelalte doua mici pridvoare deschise (stalpi legati prin arcuri in acolada) plasati mai tarziu pe laturile de sud si de nord; prin excelenta "muntenesti", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca.

Se mentin firidele absidelor, chenarele gotice din piatra si ocnitele numai la turla, inclusiv pe baza ei stelata. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri inalte (6 m) si groase (3 m) prevazute cu contraforturi, metereze, drum de straja, patru turnuri de colt si unul cu paraclis peste gangul intrarii (stema Moldovei); se mai afla incaperi ale vechii case domnesti si beciuri unde ar fi fost ascunsa o fabuloasa avere (Ion Neculce).

Dupa venirea pe tronul Moldovei (1595), Ieremia Movila adauga bisericii doua pridvorase, amplasate la intrare, zidurile si turnurile de incinta, care confera manastirii infatisare de cetate medievala, o casa domneasca, ale carei ruine se mai vad si astazi pe latura de nord, precum si chilii pentru calugari. Tot in timpul domniei lui Ieremia Movila se picteaza biserica in interior si exterior.

Avand hramul "Invierea Domnului", biserica este construita in stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova.

In camera mormintelor isi dorm somnul de veci fratii voievozi Ieremia si Simion Movila ale caror lespezi funerare din marmura de Ruschita sunt, in traditia inaugurata de Stefan cel Mare, valoroase obiecte de arta medievala romaneasca.

Iconostasul Manastirii Sucevita este sculptat in lemn de tisa, in stil baroc-rococo si dateaza din anul 1801.

Pictura interioara este repartizata pe toata suprafata disponibila conform schemelor traditionale, imbogatita insa prin subiecte mai putin obisnuite in Moldova, dar familiare pentru Muntenia (Cortul Marturiei, in altar).

Naosul cuprinde un mozaic miniatural de intamplari din Viata lui Iisus, trei imagini ale Genezei unde natura, peisajul ies in prim plan (sunt tratate cu generozitate si semnificativ, zugravii plasand fara sfiala in ambianta persano-mediteraneeana maci, garofite si vita de vie), Tabloul votiv bogat in personaje. Unica in pictura noastra este iconografia ocnitei (Viata lui Moise), tot miniaturizata, unde apar si catei, purcei, ba chiar evrei cu caciuli tuguiate, elemente laice de sorginte locala, in timp ce Maica Domnului (pe bolta) are flori in nimb si este incorporata unui peisaj montan.

Alte sute de scene descriu, in pronaos, Viata Sfantului Gheorghe, Calendarul, Sinoadele, imagini din Viata Sfantului Nicolae ce se desfasoara in ambianta marina. Pridvorul intampina, ca de obicei, cu Judecata de Apoi si o foarte pamanteana relatare istorica: Intampinarea moastelor Sfantului Ioan cel Nou la curtea lui Alexandru cel Bun. Sucevita, ultima biserica din Bucovina zugravita pe fatade (1596), monumentul cu cel mai mare numar de imagini religioase din tara, este un "testament al artei vechi moldovenesti" (Paul Henry).

Traditia si inovatia se impletesc original si pitoresc intr-o desfasurare multicroma dominata de verdele cu "intensitatea smaraldului si vigoarea ierbii proaspete dupa ploaie".