Turda

Salina Turda este probabil cea mai celebra destinatie a turistilor ce viziteaza localitatea Turda. Aceasta mina dateaza inca din perioada romanilor si a fost unul dintre motivele pentru care localitatea s-a dezvoltat vertiginos si dupa retreagerea romanilor din Dacia.


Date istorice:
Prima atestare documentara a extragerii sarii in Turda dateaza din anul 1271. In trecut exploatarea era organizata in asa numitele Camari de Sare care erau de doua tipuri: unele care faceau exploatare, depozitare si transport pana la apa iar altele efectuau transportul pe apa si vanzarea sarii. Ulterior in anul 1786 exploatarea si valorificarea sarii devin monopol de stat dar incep sa apara unele probleme privind transportul sarii pe drumul abrupt ce cobora de la salina. Pentru rezolvarea acestei situatii se construieste incepand cu 1853 galeria Franz Josef si sunt modernizate minele Terezia si Rudolf. Salina Turda este inchisa in 1932.
Geologie

Depozitul de sare apartine sedimentarului transilvan ce se afla pe toata rama vestica a Depresiunii Transilvaniei, dar care apare aproape de suprafata doar in zonele anticlinale. Acest zacamant s-a format in urma cu 18 milioane de ani si se intinde din Depresiunea Maramures pana la Ocna Sibiului incluzand si Turda si Ocna Mures.

Zacamantul de la Turda este situat in nord-estul orasului fiind intinsa sub forma unei perne alungite pe o suprafata de 45 kmp si are o adancime de 1200 de metrii. Continutul de NaCl se situeaza in jurul valorii de 99%, iar intregul zacamant este estimat la aproape 39000 milioane tone. La suprafata zacamantului sarea este pura, cristalizata cu granule mari, iar mai jos are unele intercalatii de sisturi argiloase si nisip fin alaturi de pietris.

Pe parcursul anilor s-a descoperit ca mediul salin este deosebit de prielnic in tratarea afectiunilor respiratorii datorita temperaturii constante de 10-12 grade Celsius si a umiditatii de 75-80% precum si datorita concentratiei optime de aerosoli (particule de sare solide foarte fine). Viteza curentilor de aer este de maxim 0,2 m/s (0,02 m/s in mina Rudolf). Ca urmare dupa 1992 mina Rudolf a fost amenajata ca si sala de tratament subterana.

Pe viitor se doreste amenajarea unui amfiteatru in mina Rudolf pentru sustinerea unor concerte si auditii muzicale iar pe lacul subteran se doreste amenajarea unui debarcader.

Salina Turda are urmatoarea structura: Mina Rudolf, Mina Ghizela, Mina Terezia si Galeria Franz Josef.

Mina Rudolf are o forma de sala trapezoidala numita in termeni tehnici abataj in talpa. Aceasta a fost inceputa in anul 1867 si are o latime de circa 50 de metrii, o lungime a vetrei (talpa abatajului) de 80 de metrii iar adancimea este de 40 de m. Scarile coboara de a lungul a 13 etaje fiecare avand marcat anul in care a fost sapat. Datorita infiltratiilor pe peretele nordic s-au format stalactite de sare cu o viteza de crestere de 2 cm/an.

Mina Ghizela a fost deschisa in 1857 si urma sa fie o mina similara minei Rudolf insa s-au executat doar lucrarile pregatitoare, lucrarea fiind abandonata. In 1992 la deschiderea minei pentru tratament a fost extinsa sala octogonala.
Mina Terezia

Mina Terezia este o mina de tip clopot cu o adancime de 90 de metrii in a carei vatra s-a format un lac subteran cu adancimea de 5-8 metrii si un diametru in jur de 70 de metrii. Mina a fost exploatata inca din 1690. Aici se afla celebra cascada de sare pe peretele nordic al minei, cascada ce s-a format prin depunerea sarii din solutia salina ce se prelingea din galeriile romane.

Galeria Franz Josef - pentru a facilita si mai mult exploatarea sarii intre 1853 si 1870 este construita o galerie orizontala pentru transportul sarii la suprafata. Aceasta galerie avea initial 780 de metrii insa a fost prelungita astfel incat acum are 917 metrii. Un aspect interesant ce merita mentionat este ca intre 1948 si 1992 a avut rolul de depozit de branza.