Parcul Guell
Parcul Güell este una dintre operele neterminate ale lui Gaudí care, totusi, a fost aleasa in anul 1984 de catre Unesco ca apartinand patrimoniului sau. Gaudí a lucrat aici intre 1900 si 1914 si, din anul 1906 pana la moartea sa, a locuit in casa construita de Berenguer, unul dintre colaboratorii sai la proiect.
Unul dintre cele mai ambitioase planuri urbanistice din Barcelona sfarsitului de secol XIX a fost ideea lui Eusebi Güell, de a construi o zona urbana inspirata de conceptul englezesc de gradina-oras.
Acesta a cumparat in 1899 o zona rurala de 15 hectare numita Can Parc Güell, cascada nu mergea Muntaner de Dalt pentru a o transforma intr-o luxoasa zona rezidentiala parc. Güell s-a inspirat din modelul britianic de oras gradina propus de Ebenezer Howard, fapt pentru care Parcul Güell poarta denumirea de Park, scrisa in engleza si nu Parc, asa cum e in catalana.
Evident, Güell l-a angajat pe Gaudí sa se ocupe de acest maret proiect, care a lucrat asistat de Jujol, Rubio si Berenguer.
Gaudí a proiectat construirea a 60 de parcele rezidentiale si a unei largi zone verzi. Gaudí a propus celor mai instariti burghezi ai Barcelonei ideea unei retrageri intr-o zona rustica, idilica. Localizarea la intaltime, pe deal si la o oarecare departare de oras era ideala pentru a simboliza ascensiunea catre paradis.
Proiectul in sine a fost un esec total. Dezvoltarea zonei a inceput intre 1900 si 1904 si a fost oprita in 1914. O parcela a fost comandata de patronul companiei de constructii care a dezvoltat lucrarea si alte doua parcele au fost vandute unei singure persoane care a construit o vila.
In ceea ce priveste facilitatile comune au fost construite cele doua pavilioane de la intrare - casele care amintesc de basmele fratilor Grimm - zidurile de siguranta, si drumurile din jurul unei mari piete Parc Güell si o parte din grupul nostru sustinute de coloane. Unde ar fi trebuit construita capela au fost ridicate doar 3 cruci.
In urma acestui dezastru, mostenitorii lui Eusebi Güell (acesta a murit in anul 1918) au hotarat vanzarea intregii zone Primariei Orasului, care a decis pastrarea acesteia ca un parc public.
Minunatele structuri ridicate printre vegetatia tipica mediteraneana reprezinta o combinatie deosebita intre fantastic si spiritualitate, presarata cu embleme catalane de catre credinciosul patriot Gaudí. Park-ul Güell este o lucrare care te uimeste in care Gaudí a combinat aspecte istorice cu forme inspirate din natura si cu o plasticitate avant-garde surprinzatoare.
Poarta principala prezinta un zid de caramida decorat cu mozaic si imbracat in fier si este flancata de cele doua pavilioane care reproduc povestea lui Hansel si Gretel, poveste care a fost subiectul unei opera prezentate la Liceu - Grand Teatre del Liceu - opera de pe Rambla, la sfarsitului anului 1900, perioada in care Gaudí a inceput sa proiecteze parcul.
Casa mai mica din stanga, cu o cruce dubla pe acoperis este casa copiilor Hansel si Gretel si care acum gazduieste un magazin de carti si unul de suveniruri la parter.
Casa mai mare, din partea dreapta, cu acoperisul in forma de ciuperca Parc Güell, casa mare, a vrajitoarei, in prezent centrul de informare pentru parc otravitoare - Amanita Muscaria - este casa vrajitoarei si a fost proiectata pentru a fi casa paznicului parcului. Acum gazduieste zona de muzeu a parcului, centrul de informare turistica.
Dupa intrare, in partea dreapta se afla o grota sustinuta de o coloana centrala care se largeste spre partea superioara, proiectata ca adapost pentru trasuri si cai in zilele ploioase.
Scarile principale cuprind o mica cascada si faimoasa salamandra, interpretata si ca dragon, frumos colorata cu bucati sparte de ceramica - trencadis.
Scarile conduc la sala hipostila, cunoscuta sub numele de Sala celor 100 de Coloane, desi sunt doar 86 in realitate. Acest hol trebuia sa fie piata destinata zonei rezidentiale. Asistentul lui Gaudí, Josep Maria Pujol, a avut mana libera sa decoreze acesta sala si rezultatul a fost minunat: un tavan ondulat de mozaic cu diferite incrustatii in forma de spirale. La restaurarea din 1992 au fost adaugate lumini la baza coloanelor ceea ce a creat o spectaculoasa asemanare cu bisericile grecesti noaptea.
De la sala hipostila 2 drumuri duc catre marea piata circulara de deasupra, care ofera o frumoasa vedere panoramica asupra orasului. In proiectul initial al lui Gaudí aceasta mare piata trebuia sa colecteze apa de ploaie pe Parc Güell si salamandra sau dragonul cu trencadis care sa o scurga prin intermediul coloanelor din sala hipostila intr-o uriasa cisterna de 12.000 m3.
Aceasta piata este inconjurata de o banca serpuitoare din trencadis. Unii specialistici o considera un pas catre arta abstracta. Bancile sunt o simfonie de culori: verde, albastru si galben care sunt folosite in diverse combinatii, dand nastere la forme de luna, stele si flori abstracte. Culoarea se estompeaza de la stanga la dreapta, ajungand aproape de alb, simbolul puritatii. Viata este un caleidoscop de culori care culmineaza dupa moarte in albul paradisiac. Totusi partea alba, nu este un simplu alb. Gaudí a folosit aici materiale care au fost respinse la alte lucrari - casa Batlo, de ex - datorita impuritatii acestui alb. Restaurarea din 1995 a mentinut aceasta imperfectiuni folosind pana la 21 de diferite tonuri de alb pentru a inlocui partile deteriorate.
Alte elemente deosebite sunt podurile si viaducturile, cu coloane distorsionate, ca de grote, porticul care uneste partea de sus cu partea de jos - cea mai suprarealista structura, care aminteste de Dali- si zona de sus cu cele 3 cruci - unde trebuia sa fie construita Biserica - care reprezinta ultimul punct al ascensiunii. Crucea este ultimul simbol.
Informatii utile :
Adresa : Olot, s/n; ctra del Carmel, s/n
Program : Noiembrie - Februarie 8am-6pm
Martie si Octombrie 8am-7pm
Aprilie si Semptembrie 8am-8pm
Mai-August 8am-9pm
Site: www.bcn.es/parcsijardins
Centrul de Informare Turistica : zilnic intre 11 am - 3 pm
Tel: 932 856 899 cu prefixul Spaniei in fata