Terni

De la Roma la Terni, se poate ajunge usor si repede cu; trenul cu autocarul sau cu autoturismul. Orasul este la 114 km. de Roma, spre centrul peninsulei, la poalele Muntilor Martan, pe valea raului Nera, ceaa ce face ca peisajul inconjurator sa fie de vis. Vara muntele aducere racoarea mult dorita si iarna adaposteste orasul de vanturile reci.
Din punct de vedere istoric, orasul are trei mari zone; zona romana, cea medievala si cea moderna. Am inceput si noi vizita cronologic si ne-am indreptat spre schiturile arheologice. Ma asteptam sa gasesc asa ceva, avand in vedere distanta mica fata de Roma.
Amfiteatrul Fausto este proportional cu orasul antic, si urmele sale sunt inca vizibile. Spun doar urmele, caci cu greu iti mai poti imagina frumusetea acestui edificiu, cand gasesti doar ziduri intrerupte, si o mare ruina. (nu am putut intra si la Muzeul Arheologic pe care l-am gasit inchis, fiind mare sarbatoare). Amfiteatrul Fausto avea aceeasi forma eliptica caracteristica; axa cea mai lunga era de aproape o suta de metri iar capacitatea sa era de zece mii de locuri. An de an, in timpul verii, acolo se organizeaza spectacole de opera, balet sau jazz. Una din cladirile care s-a ridicat cu piatra luata din amfiteatru este (asa cum aveam sa constat ceva mai taraziu) Palatul Vescovile.
La doi pasi, este Biserica Mantuitorului sau Chiesa di San Salvatore. I se mai spune Templul Soarelui. Este alcatuita din doua constructii unite intre ele; prima datand din sec V, a doua din sec XI. Este cel mai vechi asezamnat de cult crestin din oras, ce a functionat fara intrerupere.
Vis-a-vis de ea, in Piazza del Popolo, este Palazzo Spada, actuala Primarie. Palatul a fost construit in mijlocul secolului al XVI-lea de catre contele Michelangelo Spada, Chamberlain al lui Papa Pius al III-lea. A fost nobil si a primit multe onoruri printre care "Magnificus et Vir nobilis ". Privit din fata, pare a fi un mare cub din piatra, dar zidurile laterale sunt mult mai lungi si ascund multe surprize. Palatul este unul din cele cu care se mandreste orasul. Intrarea in palat este mascata discret de un intrand, strajuit de trei arce inalte. Am intrat prin una din cele trei arce si am ajuns intr-o curte interioara. Privind din acea curte simpla patrata, pavata cu piatra cubica, fara plante sau alte decoratiuni, am vazut prima schimbare in aspectul exterior al palatului. Acolo erau mult mai multe ferestre, si fiecare ferestra era decorata cu coloane si arce aparente. Ultimul din cele trei etaje, era cel mai frumos, pentruca, era cel mai bine luminat.
La cateva stradute distanta, o cladire mare si sobra mi-a atras atentia. Era Palazzo Carrara. Este un palat vechi, ridicat de familia Carrara in sec. XIV, dupa modelul vremii. Simplu, masiv, cu aspect de fortareata, a carui principala menire era sa dea siguranta locatarilor sai. Trebuia sa fie simpla si sa ascunda de privirile indiscrete, opulenta din interior. Este o cladire rectangulara cu trei etaje, fara decoratiuni exterioare, pe care nici marile renovari din sec. XVII, nu au reusit sa o faca mai atragatoare.
Dupa alte cateva sute de metri am intalnit o alta biserica: Sf. Francisc. Veche de mai bine de sapte sute de ani, biserica este functionala si este cea mai cautata pentru oficierea casatoriilor. Din ea, in acea seara (Vinerea Mare) a plecat prin tot orasul o procesiune religioasa cu ocazia Sfintelor Sarbatori Pascale.
Palazzo Mazzancolli, este o alta cladire reprezentataiva a orasului Terni. A fost construit in sec. XV pentru cea mai bogata familie din oras si acum adaposteste, arhivele orasului. Ma uitam la acest palat si nu ma puteam abtine sa nu zambesc: cine oare in zilele noatre si-ar mai construi ceva asemanator? Sau cati ar numi aceasta cladire, palat, daca nu ar cunoaste deja numele? E mai ceva ca o cazarma; caramida langa caramida, piatra langa piatra si mici ferestre (erau si mai mici initial) prin care abia daca intra putina lumina.
Practic in aproape fiecare piata publica exista doua- trei palate. Nu dupa mult timp, cand am inteles eu ce inseamna un palat de secol XV, nu mai intrebam " asta ce este? " ci " asta ce palat este? ". Asa am vazut Palatul Gazzoli, Palatul Faustini, Palatul Possenti si Palatul Marian.
In general palatele nu par spectaculoare din exterior, dar multe generartii au adus in ele opere de arta, tablouri si piese de mobilier valoaroase, incat sunt convinsa ca ascund multe surprize.
Asa am colindat toata zona veche a orasului. Este frumoasa, linistita, foarte curata si ce mi-a placut in mod deosebit a fost imbinarea eleganta si fara nimic ostentativ intre casele si palatele medievale cu locuintele noi. Am trecut si pe sub una din portile vechiului oras medieval. De la ea, au pornit zeci de ani cursele de cai care se desfasurau in afara cetatii.
In piata Republicii, am trecut pe langa Turnul orasului, un turn nou din otel si sticla, care il inlocuieste pe cel vechi, distrus in cel de la Doi-lea Razboi Mondial.

Daca tot am trecut la monumente mai noi, trebuie sa va spun ceva despre " Sulita Luminii " (Lancia di Luce). Este un monument relativ nou, amplasat in capatul bulevardului Corso del Popolo. (al poporului). Este un obelisc, foarte inalt si foarte greu - are 150 de tone. Din baza triunghiulara, se ridica spre cer, patru corpuri, oarecum diferite care alcatuiesc monumentul. Primul corp, cel de la baza, are niste zgarieturi ciudate, care vor sa reprezinte munca dura din otelarii (una din activitatile de baza ale orasului). A doua zona, turnata din otel si nichel, este ceva mai fina. Urmeaza un corp din alama si ultimul, cel mai subtire (ca o sulita) din otel se indreapta ca o sageata spre cer. Locuitorii sunt tare mandri de acest monument, in care s-a investit o tehnologie cu totul speciala, datorita aliajelor din care este facut sa nu oxideze si sa aiba o stralucire speciala.
Un alt monument modern este Marea Presa. Este in fata garii asa ca toata lumea stie de ea. Este ceva legat de industrie, de tehnologie si reprezinta specializarea muncitorilor din oras, in industria metalurgica. Trebuie sa mentionez, ca orasul Terni, este sau a fost cel mai mare centru al otelariei din Italia, asa ca cele doua monumente mentionate, erau obligatorii pentru a omagia munca grea dusa de barbatii otelari.
Orasul are trei mari muzee: Muzeul de Arheologie, Muzeul Armelor si Carsulae, un site arheologic, veritabil muzeu in aer liber
In a doua zi petrecuta in oras, am fost sa vedem Cascada delle Marmore. Este in imediata apropiere a orasului, la doar 7 km. distanta, pe valea Nerei (raul Negru - un afluent al Tibrului care strabate Roma) si vaporii ei de apa se vad ca un nor inca de departe. Este una din mandriile naturale ale regiunii Umbria.
Ea poate fi vazuta doar intre orele 11-13 si 15 - 17; in rest sistemul hidrocentralei alimentand bazinul acesteia.
Am plecat de la cascada si ne-am intors in oras unde ne-am dus la Catedrala Sf. Valentin (Basilica di San Valentino) poate cea mai frumoasa din oras, dupa cum mi s-a parut mie si la exterior si inauntru. Este mandria orasului, caci... acolo s-a nascut atat sfantul cat si traditia.
Din tot ce am vazut eu - si ati aflat si voi - sper sa gasiti suficiente motive, ca daca va veti afla in regiunea Umbria, sa ramaneti macar doua zile in acest linistit si frumos oras.