Atena

P.S. Am imbogatit review-ul cu cateva poze noi, minunate, din Atena sufletului meu!

De cate ori merg in Atena ma simt acasa. Am simtit asa de prima data si asta m-a facut sa revin iar si iar si acum am un obicei sa merg de doua ori pe an. Ca turist sunt multe de vizitat, ca simplu om in vacanta, Atena te cucereste cu naturalul si cu familiarul ei. Suntem balcanici, suntem cam la fel...si totusi aici la orice cafenea cineva te intreaba de unde esti, se bucura ca esti din Romania, nu stramba din nas ci se mandreste ca el sau familia lui a avut legaturi cu Romania. Un unchi indepartat, o bunica, cineva din familie a facut afaceri in Romania, s-a inrudit cu un roman sau macar a vizitat Romania. Langa Piata Parlamentului, Syntagma, la cateva stradute , este o alta strada cu magazine de lux, care se numeste strada Bucuresti. Asta este importanta si pretuirea pe care ne-au dat-o grecii la inceputul secolului trecut cand au denumit astfel strada. Aici se gasesc doua dintre cele mai mari si scumpe magazine de bijuterii din Atena, alte magazine de firma, aici se gasesc teatre, Tetraul Pallas si cred ca inca unul, teatre de top ale celor care au inventat teatrul...grecii!
Depasind umbra asta de nationalism, mergem ca toti turistii spre Acropole, ocolim stanca, ne plimbam pe alee si dintr-o data apare impunator, privindu-ne de sus, Parthenonul. Nu fac istorie aici, pentru asta sunt ghidurile turistice, dar trebuie sa stim ca aceasta stanca a avut viata si inaintea acestei constructii. Serbarile Panatenaice se incheiau aici intr-o procesiune ce dura circa 4 zile si pornea din zona numita Kerameikos. Trecut pe harta turistica, Kerameikos nu este atat de spectaculos si de vizitat, dar aici se afla locul a patru din cele treisprezece porti ale Atenei antice, aici se afla un cimitir care ii gazduieste pe marii filosofi si tragedieni greci, aici se afla ruinele unui templu de unde pornea procesiunea panatenaica. Azi ne uitam la meciurile cu Panatenaicos Atena, dar unii nu stim de unde i se trage numele echipei de fotbal! Revenim la procesiunea Panaienaica, caci ea ne va purta prin mai multe locuri istorice, demne de vizitat. Asadar procesiunea pornea din Kerameikos si continua cu ceea ce astazi se numeste Agora greceasca. O zona inverzita, in preajma cartierului Thisio. Pietrele si ruinele de astazi ascund un teatru antic, apoi devenit gimnaziu in vremea romanilor, multe temple din care n-au mai ramas decat urmele, porticul lui Astalos, astazi renovat si muzeu al agorei, precum si celebrul Hefasteion, cel mai bine pastrat templu grecesc. Dedicat zeului Hefaistos, templul a fost apoi biserica, moschee, depozit de arme si astazi strajuieste o strada pietonala plina de terase de unde privelistea spre ruinele antice este incantatoare. Tot aici, in agora greceasca o bisericuta din sec. XI cu picturi pastrate de atunci, construita in stil bizantin sau cunoscutul Tholos, cladirea rotunda unde stateau inchisi reprezentantii celor zece triburi grecesti si luau decizii, sunt atractii nu numai istorice dar si vizuale.
Ne abatem din Agora greceasca spre cea Romana cladita ulterior anului 80 i.Hr. spre a da o replica de constructie, de catre romani. Admiram locul unei piete comerciale, poarta de intrare in oras, dar si gratiosul Turn al vanturilor, cu rol de a indica vremea si cu cele opt sculpturi de pe frontispiciu care au ramas pana astazi. Putin in lateral este Biblioteca lui Adrian, construita in 132 d.Hr., din care se mai vad si astazi coloane, ziduri, alei. Urcand din Agora greceasca, drumul ne poarta spre Acropole, bijuteria Atenei. Trecem in revista maiestuoasa Propilee (intrarea nefinalizata niciodata) care servea si drept loc de expozitii, templul Atenei Nike (Atena victorioasa, Atena razbionica), dupa ce am trecut pe langa teatrul Herrodeion Atticus, un teatru care functioneaza si astazi si a carui acustica este perfecta. Stand pe bancile de marmura in semicerc in fata scenei, imi imaginez reprezentatiile de acum aproape 2000 de ani, sub lumina lunii si sub pavaza Parthenonului. Ma visez ascultand o piesa de teatru; imi amintesc mastile de piatra de ma Muzeul de Arheologie din Atena, masti care serveau actorilor din acele vremuri sa exprime diverse stari, personaje. Urc panta Acropolei si vad dintr-odata Parthenonul, maiestuos...si nu-mi dau seama de ce ma incanta. Citesc in ghid explicatii tehnice privitoare la arhitectura sa si incep sa ma luminez...coloanele nu sunt perfect cilindrice, ci sunt mai groase la baza, colturile acoperisului nu sunt drepte, sunt putin curbate in sus, insasi "streasina" este mai curbata in jos la mijloc...in fine! Din partea opusa intrarii se deschide o priveliste minunata asupra orasului! Se vede si Templul lui Zeus, un templu comandat de romani si deasemenea neterminat niciodata, inconjurat de zidurile de aparare de pe vremea lui Temistocle (lupta cu persii) dar si poarta imparatului Adrian, pe care acesta, in trufia sa a inscriptionat: "Aici este Atena, orasul lui Theseu", pe o parte a portii, iar pe cealalta :"Aici este orasul lui Adrian si nu al lui Theseu". Tot din culmea Acropolei vedem si Gradinile nationale, Zappeion - o sala de expozitii, stadionul Panatenaic, Piata Parlamentului si...un deal mai indepartat.
Acesta este Lycabetuss (sau Lycavitos) cel despre care legenda spune ca s-a nascut din mana zeitei Atena,, careia i-a cazut o piatra din mana cand se lupta cu Poseidon, si aceasta piatra este dealul de astazi. In varful lui, bisericuta Sf. Gheorghe, datand din jurul lui 1800 strajuieste cu silueta ei alba, orasul. Aici se poate ajunge fie pe jos, urcand prin elegantul cartier Kolonaki, fie cu un fel de teleferic care functioneaza pana la miezul noptii. Odata ajunsi in varf, putem admira orasul (iar privelistea este incantatoare noaptea) si in zilele senine putem vedea marea, portul Pireus si chiar si insula Aegina, dar putem bea si un suc sau o bere la restaurantul aflat aici. Ce loc este mai minunat ca sa stai si sa admiri, sa citesti sau sa te relaxezi decat in acest varf deasupra Atenei? Nu departe insa, se afla un teatru de vara unde au loc reprezentatii sau concerte. Si ca sa terminam cu partea istorica ar mai trebui sa mergem de cealalta parte a dealului Acropole, pe cele trei coline Philoppapus, Pnyx si...inca una! Aici este adevaratul loc unde s-a nascut democratia! Pe Pnyx vom vedea urmele unei scene micute, un piedestal unde se urcau oratorii, iar "pajistea" din fata ei era plina de multimea care vota. Da, va suna cunoscut acest cuvant? Aici s-a votat prima data, aici s-au spus pareri in contradictoriu si aici s-au ales conducatori si reguli pentru comunitate...aici s-a nascut democratia!
Si tot aici se afla grota in care se spune ca a fost inchis Socrate cand a fost condamnat la moarte. Dupa cum se stie, el a preferat ca bea o cupa de cucuta si astfel s-a omorat singur, iar grotele pe care le vedeti si in poze au servit mai tarziu, in timpul celui de al doilea razboi mondial pentru a ascunde in ele diverse piese arheologice si alte obiecte de valoare.
Cat despre viata domestica de astazi din Atena...sa incepem cu Plaka, preferata turistilor, cartier vechi cu strazi slefuite de pasii turistilor, cu taverne de unde se aude o buzoukia si o baklama, cu terase care te imbie cu preparate specifice: stifado inseamna frigarui, nimic nou pana aici, dar saganaki - preferatul meu, sunt deja creveti in sos de rosii, cu branza feta preparati la cuptor intr-un mod unic. Pastitsio - un fel de budinca de paste dar.... exceent preparata! Placinta cu branza, preparate de peste sau fructe de mare... toate minunat gatite. Mai sus de Plaka, la baza Acropolei, este un cartier mai vechi, Anafiotika. case mici de piatra, strazi inguste si in panta, atmosfera mai...medievala!
Pentru noaptea, Psiri este locul ideal: taverne, cluburi, agitatie, muzica pe toate gusturile. Pentru cei mai fitosi, Gazio cu cluburile sale mai selecte. Istoria lui Gazio este interesanta: odata cu industrializarea aici au fost statii de petrol, rafinarie, ceva industrial. Cand orasul s-a extins si a cuprins aceasta zona, intreprinderile n-au mai putut functiona ca sa nu polueze si atunci zona a ramas dezafectata. Pentru a nu fi demolata si a o exploata, a fost reamenajata, pastrand marile cladiri si echipamente , si a devenit loc nonconformist de expozitii, conferinte, concerte, viata de noapte.
Nu trebuie sa ratati schimbarea garzii la Palatul Parlamentului, in piata Syntagma. Zilnic din ora in ora, la fix, cei 2 soldati care fac garda sunt schimbati cu alti doi, dar ritualul si costumele fac deliciul asistentei. Apoi, pornind pe una din cele trei strazi aproape paralele din Syntagma spre piata Omonia, va puteti delecta cu magazine de tot felul. Aici se simte pulsul orasului, oamenii care-l populeaza zilnic, tot aici putem vedea si cladirile Universitatii, Biblioteca Nationala sau Academia. Din Omonia apoi, putem merge pe Aeolou, o strada cu magazine mai mici si putin mai ieftine, dar extrem de bine aprovizionate. Astfel ajungem in Monastiraki, o piata mica care marcheaza inceputul zonei istorice: Plaka pe de o parte, Thisio (cartierul cu agora romana si cea greceasca) pe de alta parte. Insasi Monastiraki are un farmec aparte. Sub "umbra" Acropolei, el gazduieste un soi de piata ieftina, gen talcioc, ascunzand in spatele unei foste moschei (actualul muzeu de etnografie) Biblioteca lui Adrian. Din Monastiraki insa pleaca si o strada in mare parte pietonala Hermou (strada lui Hermes) care duce direct in Syntagma, Piata Parlamentului. Pe aceasta srada deasemenea sunt numai magazine de firma, fiind un fel de Calea Victoriei a Atenei.
Si daca tot suntem in zona sa facem un popas pentru masa langa monumentul lui Lyssicratos, monument roman, scapat prin minune de urgia turcilor, care astazi isi gaseste loc in piata cu acelasi nume si unde se afla si un restaurant foarte bun. Nu uitam sa ne facem pofta de mancare cu un pahar de retsina, specialitate de vin local, vin cu aroma de rasina, deci foarte aromat dar usor acrisor (cui ii place!).
Si daca seara nu ma hotarasc intre Psiri, Gazi sau o taverna cu bouzoukia, atunci merg la un club! Iarna,cam din octombrie si pana in martie, de obicei, sunt circa 10-12 cluburi de muzica greceasca. Aici concerteaza live marii sau mai putin marii lor artisti. Cu sali avand intre 1000 si 2500 de locuri, cluburile isi incep programul seara dupa ora 10-11 si...sunt pline! Se canta live, cu orchestra, circa 5-6 ore pe noapte, fara pauza, un program avand 2-3 artisti. Nu se mai sparg farfurii, dar se arunca cu flori pe artisti, air atmosfera este de vis. Se mananca si se bea (dupa buzunar!) desi mai bine ar fi sa mergeti cu burtile pline caci altfel puteti lasa si cateva sute de euro acolo (sau mii...depinde!) Intrarea nu costa, nici programul, totul este inclus in pretul comenzii, si se poate sta si toata noaptea cu un suc sau o sticla de vin, caci sunt multi greci care comanda de mii de euro acolo! Oricum atmosfera, muzica, comunicativitatea celor din jur (caci, cum spuneam, grecii sunt prietenosi) fac toti banii si merita sa te duci!
Cam de-asta iubesc eu Atena si abia astept sa merg iar si iar...poate am fost grec intr-o viata anterioara, ca prea ma simt bine acolo!

33 imagini in total la aceasta impresie