Cracovia

Barbakanul Cracoviei a fost construit la sfârşitul secolului al XV-lea, piatra de temelie fiind pusă de însuşi regele polon Jan Olbracht. El este un element constructiv al unor ziduri de apărare, cel mai adesea de forma unei porţi, a unui bastion, sau a unui turn, în afara structurii propriu-zise şi conectat cu aceasta pin intermediul unui pod, sau zid.
Este un impozant edificiu circular în stil gotic, din cărămizi, cu ziduri groase de peste 3 m, cu 130 de ambrazuri şi 7 turnuri de observare, de unde se puteau urmări mişcările inamicului şi se puteau dirija tragerile asupra acestuia.
Barbakanul Cracoviei reprezenta cea mai nordică parte construcţiilor de apărare a oraşului, de formă circulară, cu un diametru interior de 24 m şi cu o grosime a zidurilor între 1,5 şi 3,5 m.
Pentru că Barbakanul avea o funcţie defensivă, el era înconjurat de un şanţ şi pentru a pătrunde în interior, trebuia traversat un pod mobil. Este o construcţie unică în Europa, de acest tip, de această mărime şi conservată atât de bine. Era legat de poarta Florianska printr-un zid având pe mijloc un pasaj care acum nu mai există.
În secolul al XVII-lea, zidurile oraşului aveau o lungime de peste 3 km, cu 47 de turnuri şi 8 porţi. Cea mai importantă dintre ele era Brama Florianska ( Poarta Florianska), aceasta având şi o funcţie reprezentativă. Prin ea treceau cortegiile regale, ca şi delegaţiile străine. Astăzi, aici puteţi admira şi cumpăra tablouri şi sculpturi ale artiştilor din Cracovia. Alături de Barbakan, poarta Florianska, împreună cu o parte a zidurilor de apărare şi cu 3 turnuri este unicul fragment din fortificaţiile Cracoviei medievale conservat până în zilele noastre. Sistemul de apărare medieval a rezistat până în secolul al XIX-lea, când autorităţile oraşului au decis să dărâme zidurile şi să umple şanţurile de apărare, late de 20 m şi adânci de 4 m. În locul lor s-a creat Planty, centura verde care înconjoară centrul Cracoviei, loc ideal pentru plimbări, dar şi o protecţie contra căldurii şi poluării tipice metropolelor.
Barbakanul Cracoviei este astăzi unul dintre simbolurile oraşului, un excepţional de bine conservat fragment de fortificaţii medievale defensive.
Zidurile sale au oprit atacul armatei arhiducelui Maximilian de Habsburg, în 1587, în încercarea acestuia de a captura coroana polonă, iar peste jumătate de secol, în 1655, în timpul aşa-numitului potop suedez. Barbacanul a rezistat mult timp atacului armatei regelui Karl Gustav şi doar lipsa muniţiei şi alimentelor a făcut ca garnizoana să se predea. La fel s-a întâmplat şi în 1772, în timpul Confederaţiei de la Bar, când Barbacanul a oprit năvala armatelor ruseşti.
O placă memorială, plasată pe latura de est a Barbakanului, aminteşte de cetăţeanul Marcin Oracewicz, care, la începutul Confederaţiei de la Bar, în 1768, rămas fără muniţie, şi-a încărcat puşca cu un nasture metalic şi a reuşit să-l împuşte mortal pe comandantul trupelor ruseşti de asediu, generalul Ivan Panin.
Pe lângă funcţia de apărare, Barbacanul avea şi o funcţie reprezentativă, aceast fiind cea mai semnificativă şi mai nobilă poartă a oraşului. Exact de aici, din nord, pornea principala cale ce ducea în oraş: Via Regia, Calea Regală. Regii aleşi, împreună cu soţiile lor, veneau pe această cale spre castelul regal Wawel, pentru a fi încoronaţi în Catedrala Wawel. Această cale a urmat-o şi Jan al III-lea Sobieski, după bătălia victorioasă de la Viena, în 1683.
Funcţia de porta gloriae s-a păstrat până în vremurile moderne, doar că locul regilor a fost luat de poeţi şi eroi naţionali, intrările sau funeraliile acestora devenind mari demonstraţii patriotice. Aşa a fost cazul intrării în Cracovia a prinţului Josef Poniatkovski, în fruntea armatelor ducatului Varşoviei, în 1809, sau al procesiunilor funerare la moartea eroului naţional Tadeusz Kosciuszko, în 1818, sau a poetului Juliusz Slowacki, în 1927.
În perioada modernă tehnicile de asediu şi armele de foc au cunoscut o dezvoltare impetuoasă, astfel că zidurile de apărare şi-au pierdut din importanţă, ele sfârşind, prin a fi demolate în cea mai mare parte. Meritul de a fi salvat şi protejat ceea ce se păstrează şi astăzi îi revine în primul rând lui Feliks RadwaÅ„ski, profesor la Universitatea Jagelonă şi senator al oraşului liber Cracovia, care, la începutul secolului al XIX-lea a depus eforturi deosebite pentru conservarea unei părţi a zidurilor oraşului. Tot lui i se datorează şi crearea parcului inelar Planty, pe locul fostelor ziduri demolate.
Alături de Barbakan şi poarta Florianska, în prezent se mai păstrează şi trei turnuri: la est, Baszta Pasamonikow (turnul ceaprazarilor), la mijloc, Baszta Stolarzy (turnul tâmplarilor) şi la vest Baszta Ciesielska (turnul dulgherilor).
Pentru suma de 6 zloţi se poate vizita atât Barbakanul, cât şi zidurile şi turnurile de apărare. Barbakanul este de-a dreptul impresionant.
Poţi merge în jurul şi în interiorul lui şi poţi explora toate pasajele sale înguste. Este locul perfect pentru a începe călătoria în capitala medievală Poloniei.
În curtea interioară a Barbakanului se desfăşoară diferite evenimente: concerte, expoziţii, dar şi turniruri în care cavalerii zilelor noastre se întrec în concursuri de scrimă.
De-a lungul zidurilor sunt plasate fotografii, schiţe şi explicaţii cu privire la istoria zidurilor de apărare ale Cracoviei.
La capătul de vest al zidurilor, se găsesc, de o parte şi de alta a străzii Pijarska chiar la intersecţia cu strada Sw. Jana, cele două clădiri în care-şi are sediul Muzeul Czartoryski, unde, printre alte opere de artă, este expusă şi celebra lucrare a lui Lenardo da Vinci, ,,Doamna cu hermina".
Sursa : amfostacolo.ro
http://amfostacolo.ro/polonia-pareri,52/cracovia,342,3106/descopera-cracovia,5995/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__16762.htm

19 imagini in total la aceasta impresie