Moragalla

Să te răcoreşti în apă de munte ,după zile de soare puternic, a fost o provocare pe care nu am putut s-o refuz .
Aşa că "ne-am îmbarcat " în tuktukul lui Lashante , asta după ce ne-am umplut ,ca tot românul ,coşul pentru picnic şi am pornit la drum . Am trecut mai întâi prin câteva sate , cu străzi pline de lume , şi ne-am strecurat prin mulţimea automobilelor de tot felul . Un tânăr , încărcat cu peturi cu apă , pedala de zor în spatele nostru , parcă ar fi fost la un concurs . Şi s-a ţinut aşa cam 5 km .
Primul popas l-am făcut la o plantaţie de copaci de cauciuc . Lashante a fost cel care ne-a explicat procedeul de colectare . Nu şi-a terminat bine lecţia , că , de la casa de pe deal , a coborât în grabă o femeie . Ne-a privit o clipă şi a început să sfredelească coaja copacului . Lashante mi-a explicat că face asta deoarece vrea să fie fotografiată şi să primească în schimb câţiva bănuţi . De atunci mi s-a mai întâmplat de câteva ori să trec pe lîngă lucrători care îmi propuneau să îi fotografiez sau să-i filmez în timp ce munceau , în schimbul unor bănuţi.
Drumul până la "cascadă" a fost presărat cu o mulţime de "curiozităţi" şi ne-au oprit din loc în loc . Şi cu cât urcam mai sus cu atât verdele devenea mai crud . Nu pot spune însă că am dat de răcoarea munţilor aşa cum mă aşteptam . Soarele ardea parcă cu aceeaşi putere .
Plantaţiile de palmieri au urmat celor de cauciuc , apoi plantaţii de orez , dar şi de piper şi scorţişoară . Pe marginea drumului câteva rânduri de ananas ne-au făcut din nou să ne oprim , iar un varan şi-a făcut şi el de lucru în mijlocul drumului .Am parcat tuktukul în curtea unui localnic iar câinele acestuia ne-a însoţit o parte de drum , ca şi cum ar fi vrut să se asigure că nu ne rătăcim . Imediat ce am trecut un mic podeţ de bîrne am dat de o mică plantaţie de ceai , iar două persoane recoltau frunzele verzi . Mi-au permis să le fotografiez fără să îmi ceară bani ,ba ne-a şi făcut prietenoşi cu mâna . La Cascadă , lume numeroasă . Tineri de diferite vârstre îşi răcoreau trupurile sărind în apa limpede , de sus de pe stânci . Apoi se adunau în grup şi cântau acompaniindu-şi vocile cu bătăi de tobă .La întoarcere , propietarul casei unde parcasem tuktukul , ne-a aşteptat cu Manjuk ,o mâncare singaleză făcută dintr-o rădăcină ce are gustul de cartof ,alături de sos de tomate cu chilli . Un pahar de apă a copletat delicioasa masă .Singalezii mănâncă fără să se folosească de tacâmuri , aşa că am făcut şi noi aşa , iar gazda noastră ne-a pregătit bolul cu apă unde să ne putem spăla , în care nu a uitat să pună şi o jumătate de lămâie verde .
Lămâile în Sri Lanka au mărimea unor nuci mai mari şi coaja verde deschis iar sucul lor este mult mai concentrat. O altă provocare a fost o zi în plimbare cu barca pe râul Bentota.
O plimbare cu barca , de aproximativ 6 ore costă cam 8ooo de rupi , iar în barcă pot să fie până la 10 persoane.
Este foarte important însă , ca cel ce conduce barca să fie un bun cunoscător al locurilor şi bun cârmaci . Din fericire am avut parte de asta .Nadescha a fost "Căpitanul "nostru , deci , pe lângă peisajul superb ce s-a desfăşurat în faţa noastră am putut să vedem şi o mulţime de pasări ce stau ascunse , dar şi doi pui de crocodil cu mama lor .Apoi am poposit la un restaurant de pe mal , unde ne-am întărit cu mâncarea din coş şi am băut un delicios ceai făcut de cel care are grijă să ştergă praful de pe mesele frumos ordonate . Din păcate , lipsa turiştilor l-a obligat să se rezume a oferi celor care mai poposesc pe la el , doar un delicios ceai , dar face asta cu plăcere şi bunăvoinţă .
Şi pentru că ochii mi-au căzut pe o minunată floare roşie mi-a citit parcă gândurile şi mi-a oferit un lujer cu rădăcini .
Cu burţile pline ne-am continuat călătoria , care a fost o adevărată aventură , pe un braţ al râului unde ,doar un cârmaci bun se poate strecura .
Berea rece "Lion " am savurat-o cu plăcere la întoarcere , în superba grădină a unei famili de nemţi , care îndrăgostiţi de locurile astea , îşi petrec majoritatea anului aici .

71 imagini in total la aceasta impresie