Muntele Atos - Halkidiki

Informații turistice generale

Muntele Atos - Athos, Áyion Óros sau Muntele Sfant, ocupa cea de-a treia peninsula a Halkidiki - peninsula Atos. Muntele Atos are aproximativ 50 km in lungime si intre 8 si 12 km in latime. Statul monastic este delimitat printr-o granita imaginara, trasata intre Fragokastro pe coasta de vest si Cap Arapis pe partea opusa.

Muntele Atos este singura Republica Monahala din lume, aflata sub conducerea Patriarhului Ecumenic de la Constantinopol si in administratia politica a Ministerului de Afaceri Externe. Statul Muntele Atos a fost impartit in 20 de teritorii autoguvernate, fiecare teritoriu fiind compus dintr-o manastire si mai multe locuinte monastice in jur.

Cele 20 de manastiri de pe Muntele Atos sunt, in ordine: Manastirea Marea Lavra, Manastirea Vatopedu, Manastirea Iviru, Manastirea Hilandaru, Manastirea Dionisiu, Manastirea Cutlumus, Manastirea Pantocrator, Manastirea Xiropotamu, Manastirea Zografu, Manastirea Dochiaru, Manastirea Caracalu, Manastirea Filoteu, Manastirea Simonos Petras, Manastirea Sfantul Pavel, Manastirea Stavronichita, Manastirea Xenofont, Manastirea Grigoriu, Manastirea Esfigmenu, Manastirea Sfantul Pantelimon si Manastirea Constamonitu.

Dintre aceste manastiri, 17 sunt grecesti, una este ruseasca - Sfantul Pantelimon, una bulgara - Zografu si una sarba - Hilandru. Exista si un schit romanesc - Sfantul Ioan Botezatorul sau Prodromu, apartinand manastirii Marea Lavra. Fiecare manastire straina este sprijinita financiar de catre tara de origine.

Comunitatea de calugari de pe Muntele Atos functioneaza dupa reguli care au ramas neschimbate din vremuri bizantine. La inceput erau 40 de manastiri, astazi ramanand numai 20, locuite de 1.700 de calugari. Pe langa aceste manastiri mai sunt schituri si nenumarate colibe in care stau pustnici. Muntele Atos este un veritabil muzeu de arta bizantina si postbizantina. Veti fi uimiti nu doar de diversele fresce, dar si de bogatia bibliotecilor si a artefactelor.

Nu toti calugarii de pe Muntele Atos urmeaza acelasi stil de viata - o parte dintre manastiri si schituri duc un stil de viata cenobitic, altele idioritmic, iar pustnicii urmeaza stilul solitar. In cadrul stilului cenobitic, calugarii nu au avere personala, locuiesc in chilii, muncesc, se roaga si iau masa impreuna, si sunt subordonati staretului. In cadrul stilului idioritmic, organizarea este asemanatoare cu a unui mic sat - calugarii locuiesc in casute, au avere si gospodarii proprii, dar se roaga impreuna duminica si la sarbatori, si sunt subordonati unui staret.

Zilnic, se permite accesul pe Muntele Atos doar a 100 de crestini si a 10 persoane de alta religie. Accesul femeilor este total interzis, iar barbatii trebuie sa aiba un permis de resedinta, obtinut de la biroul de pelerinaj din Hiera Epistasia in Ouranoupolis. Se organizeaza si croaziere de-a lungul coastei de sud a peninsulei Atos, intre Ammouliani si Ouranopolis, acestea fiind o modalitate pentru femei de a admira manastirile de pe Muntele Atos.

Primii locuitori pe Muntele Atos erau membri ai clericului care apartineau cultului icoanelor si care au fugit de iconoclasti. La inceput acestia au trait singuri, ca pustnici in pesteri in piatra, apoi si-au construit si organizat un stat monahal. Muntele Atosa devenit un refugiu pentru cei care cautau mantuirea sufletului prin post si rugaciune. Chiar si imparati bizantini au trait aici in chip de calugari.

Povestește despre vacanța ta
Crează-ți rapid un jurnal cu impresiile tale.

•  
   
  • Prima pagină
  • Oferte Sejururi
  • Oferte Cazare
  • Oferte Circuite
  • Oferte Croaziere
  • Destinații de vacanta
  • Impresii din vacanță
  • Poze din călătorii
  • Membri
  • Revista
• Oferte turistice

  Mii de oferte de vacanță publicate de agențiile de turism partenere:

  • Sejururi
  • Cazare
  • Circuite
  • Croaziere
  •  
  • Agentii turism
• Destinații turistice
• Experiențe

  Povestiri și poze din cele mai vizitate destinatii din lume:

  • Impresii din vacanță
  • Poze din călătorii
  • Destinații vizitate
  • Membrii Turistik.ro
• Revista
•  

  Nu sunteți logat

  • Intrați în contul dvs
•