Martinica

Cand a descoperit-o in 1493, Columb a numit-o "Cea mai frumoasa tara din lume" si, inainte de el, indienii Arawak si Carib au numit insula Madinina, "insula florilor". Turismul reprezinta o parte majora a economiei. In fiecare an sute de vizitatori sunt atrasi de peisajul vulcanic pitoresc, plajele cu nisip inconjurate de plantatii de zahar, palmieri si banane ale insulei Martinica. Datorita locatiei, insula este si o escala pentru multe vase de croaziera.

Patrimoniul francez si creol se manifesta in obiceiurile culinare, traditiile si limba locuitorilor. Majoritatea acestora sunt un amestec de descendenti ai colonistilor francezi si sclavilor adusi din Africa pentru a munci pe plantatiile de pe insula. Ritmul dominant pe insula este "zouk", o muzica animata asemanatoare cu merengue, insa unica pentru Indiile de Vest franceze. In cele din urma, nu parasiti insula fara a gusta romul decorat cu prestigioasa eticheta franceza "appellation d~origine controlee", anterior rezervata doar vinurilor si branzeturilor franceze.

Principalele atractii turistice

• Lasati-va inacantati de strazile unduitoare si pietele colorate din capitala Fort-de-France. In centrul orasului se afla parcul La Savanne, cu statuia ce o comemoreaza pe imparateasa Iosefina, nativa a insulei. Casa acesteia, La Pagerie, este una dintre principalele atractii. Muzeul este plin de obiecte ce amintesc de imparateasa. In apropiere se afla Parc des Floralies, o gradina botanica linistita.

• Vizitati Musee Departemental, care adapostste ramasitele indienilor Arawak si Carib. Exista si un Centru de Arta Caraibean interesant.

• Vizitati catedrala St-Louis din secolul XVII, cu o clopotnita in stil romanesc. In catedrala sunt inmormantati mai multi guvernatori ai insulei.

• In nord se afla vulcanul Montagne Pelee de 1.430m inaltime, care a erupt ultima data in 1902, distrugand orasul St Pierre si intreaga populatie de 30.000 de locuitori. Ramasitele orasului sunt acum o atractie turistica. Muzeul Vulcanologic contine exponate, fotografii si documente care relateaza povestea dezastrului. Unele dintre cladirile istorice sunt acum reconstruite si restaurate. Plaja cu nisip gri este populara printre localnici. Puteti face scufundari pentrua vedea epavele vaselor care se aflau in port in timpul eruptiei. Toate, in afara de una, s-au scufundat.

• Langa Le Carbet, unde a debarcat Columb in cel de-al patrulea voiaj din 1502, puteti vizita plantatia restaurata Leyritz. Centrul de arta Paul Gauguin se afla in Le Carbet si contine exponate si opere ale artistului din perioada cat a locuit pe insula.

• In sudul insulei se afla Pointe du Bout, principala statiune a Martinicai. Le Diamant si Les Anses dArlets au unele dintre cele mai bune locuri de inot.

• Nu plecati de pe insula fara a degusta faimosul rom - distileria St James de la Sainte -Marie in nord opereaza Muzeul Romului; un muzeu modern se afla si la Rhum Clement Domaine Acajou, in Le Francois

Gastronomie

Obiceiurile culinare de pe insula sunt caracterizate de influente franceze si caraibene. Si bucataria creola este raspandita si reprezinta o combinatie de traditii franceze, indiene si africane, asezonate cu condimente exotice. Specialitatile nationale inlud crustacee, scoici de mare, crabi umpluti, tocane de scoici, "colombo" - un fel din carne de capra, pui sau miel intr-un sos picant. "Ti punch" este o bautura din rom, zeama de lamaie, biter si siropuri, iar "planteur" se face din rom si suc de fructe.

Istorie

Pana in momentul cand a fost descoperita d Columb in 1493, Martinica a fost locuita de indienii Arawak si Carib. Insula nu a prezentat un interes special, pana la intemeierea coloniilor franceze in 1635. Britaniciiau incercat sa ocupe insula in scolele XVIII si XIX, insa aceasta, impreuna cu Guadeloupe, a ramas sub controlul francezilor. Sclavia a fost abolita in 1848, iar la sfarsitul secolului XIX zeci de mii de indieni au venit pe insula pentru a suplini sclavii eliberati. Martinica si Guadeloupe au fost administrate ca parte a Antilelor Franceze. In loc sa urmeze calea independentei, in 1964 cele doua insule au fost incorporate in natiunea franceza cu statut de deparatament de peste mari.

Evoluti apolitica a fost lenta pana in 1974, cand Martinica impreuna cu Guadeloupe si Guiana Franceza au primit un grad de autonomie locala politica si economica. Nivelul de autonomie a crescut in 1982 si 83, potrivit politicii de descentralizare introdusa de Mitterand. Cu exceptia apararii si a securitatii, controlul este pe plan local. Politica franceza din regiune sprijina acum o legatura intre posesii si alte natiuni franceze caraibene.

Informatii utile

Statut: Departament de peste mari al Frantei
Capitala: Fort-de-France
Ora locala: GMT -4
Principale limbi vorbite: franceza (oficiala), creola
Moneda: euro