Baia Mare

Resedinta judetului Maramures reprezinta un important centru urban din nord-vestul Romaniei. Este situat in partea vestica a judetului, in depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al Raului Sasar.

In componenta municipiului Baia Mare intra si localitatile Blidari, Firiza, Valea Neagra, Valea Borcutului, toate insumand o suprafata de 23.471 ha.

In ceea ce priveste arhitectura orasului, constructiile baimarene din zona veche a orasului sunt completate astazi de cele moderne, cu elemente specifice locale. Se evidentiaza zona comerciala, care cuprinde sediile bancilor, ale unor firme, magazinele cele mai mari din oras.

Date istorice:
Prima atestare documentara apare acum mai bine de sase secole, in anul 1329, cand cancelaria regelui Carol Robert emite un document in care este pomenit prima data orasul Baia Mare sub numele de "Rivulus Dominarum" (Raul Doamnelor). Centrul Vechi Cele mai ample informatii despre organizarea administrativa, eligibilitatea organelor de conducere si competenta lor ne sunt furnizate de documentul privilegial emis de cancelaria regelui Ludovic I cel Mare de Anjou la 20 septembrie 1347.
Intr-un document din anul 1411 este pomenita pentru prima data monetaria Baia Mare, unul din cele mai vechi si vestite ateliere de acest gen din Transilvania.
In 1446, domeniul Baia Mare, impreuna cu minele sale este trecut in proprietatea familiei Corvinestilor, drept rasplata pentru faptele de vitejie ale lui Iancu de Hunedoara impotriva invaziei otomane.

Anul 1490 a fost un an nefast pentru baimareni. Localitatea a fost ocupata temporar de trupele poloneze ale printului Ioan Albert.
In 1526, Baia Mare trece in proprietatea principelui Ioan Zapolya, urmand o perioada de decadere a vietii economice a orasului, datorata unor repetate dispute, concesiuni si vanzari intre principii ardeleni.

1547 este anul infiintarii unei importante institutii de invatamant, denumita "Schola Rivulina", apartinatoare cultului reformat. Timp de peste doua secole, aceasta scoala s-a afirmat ca un adevarat leagan de cultura, asigurand pregatirea unui numar mare de slujbasi pentru functii bisericesti, administrative si in domeniul mineritului.
In semn de recunostinta pentru anularea unor datorii de catre Mihai Viteazul, in anul 1600, arendasul minelor Felician Herbstein a pus sa se bata la monetaria din Baia Mare o medalie omagiala din aur cu chipul domnului valah, realizand astfel una din cele mai reprezentative efigii cunoscute in numismatica.

In anul 1703, vestitul capitan de haiduci Pintea Viteazul participa cu detasamentele sale, alaturi de Francisc Rakoczi al II-lea, la lupta de eliberare a orasului din mainile austriecilor.
In 1748 autoritatile austriece infiinteaza la Baia Mare Inspectoratul Superior Minier (Inspector Obermat), pentru care s-a construit o cladire adecvata si o noua monetarie.

Aceasta sumara prezentare a profilului istoric al localitatii trebuie intregita prin mentionarea unor date legate de constructii si monumente reprezentative, care au adus in timp faima acestor locuri.