Bucuresti

Catedrala Patriarhala, resedinta patriarhala si totodata Palatul Patriarhiei constituie un ansamblu de prima insemnatate al Bucurestilor, care dateaza de pe la mijlocul secolului al XVII-lea, o data cu manastirea ctitorita in 1656 de voievodul Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654-1658).
       
Biserica cu hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena" a fost sfintita in 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti si cu episcopii de Ramnic si de Buzau. Sfantul locas a fost pictat pentru prima data in 1665, in timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Acelasi domnitor a hotarat, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca manastirea sa devina resedinta mitropolitana.

       
Catedrala patriarhala, Resedinta patriarhala si Palatul Patriarhiei constituie un ansamblu de prima insemnatate al Bucurestilor, care dateaza de pe la mijlocul secolului al XVII-lea, o data cu manastirea ctitorita in 1656 de voievodul Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654-1658).
       
 
De fapt, mitropolitul Stefan isi stabilise deja aici resedinta inca de prin anul 1661. In 1925, cand Biserica Ortodoxa Romana a fost ridicata la rangul de Patriarhie, Resedinta mitropolitana a devenit Resedinta patriarhala iar Catedrala mitropolitana a devenit Catedrala patriarhala.