Bucuresti

Cu ani in urma, pe o strada de legatura, pe atunci mai discreta, intre Stirbei Voda si Calea Grivitei, la etajul intai al unei case in care arta plastica si decorativa aleasa, lemnul lucrat, obiectele de cult sau stampele japoneze se gaseau, necautate, ci rasarite si implinite acolo, parca dintotdeauna, intr-un decor interior intim, fascinant, de un rafinament cum rar se mai vazuse, prin el insusi o opera, putea fi intalnit Vasile Grigore.

Colectia personala a maestrului Vasile Grigore constituia privilegiul celor apropiati, singurii beneficiari ai unui tezaur sistematizat si coerent, ce prinsese contur pe peretii atelierului.

Dupa o lunga asteptare, Vasile Grigore a dezvaluit si altora muzeul sau tainic, comoara tacuta adunata cu multa truda dar si bun gust, constituindu-se intr-o colectie care-i poarta numele, declarata incepand cu data de 25 mai 2004 de utilitate publica. Tot prin straduinta acestui mare colectionar a fost gasita si amenajata actuala cladire cu spatii de expunere pe doua nivele unde piesele sunt dispuse in cele cinci sali, reprezentand sapte sectiuni mari (pictura, grafica, sculptura, arta populara romaneasca si arta decorativa europeana, orientala si extrem-orientala).

Spatiile de expunere comunica intre ele printr-o scara interioara, pe al carui palier, o serie de exponate introduc vizitatorul in tematica salilor in care va pasi.

Colectia sa de discuri, precum si biblioteca, deasemeni parti componente ale donatiei, o completeaza si sugereaza cu mare acuratete care sunt directiile care l-au influentat pe artist si pe colectionar in acelasi timp. Pentru fiecare dintre cele sapte sectiuni ale colectiei, de la pictura si grafica pana la stampe japoneze, de la icoanele romanesti pe lemn si pe sticla pana la covoarele orientale, biblioteca a fost in permanenta pentru maestrul Vasile Grigore un instrument de indrumare in demersul sau artistic.