Muzeul Mitropolit Antim Ivireanul
Muzeul isi are locul in incinta Manastirii Antim. Colectia cuprinde arta brancoveneasca, istoria tiparului si carte veche.
Ierarhul si ctitorul manastirii Antim a intocmit cu mana lui planurile de executie ale manastirii, doua dintre ele ramanand pana in zilele noastre, si anume: planul original al bisericii, pe hartie, atasat in testamentul sau relativ la manastire si un alt plan, realizat pe pergament (in 1715) in cuprinsul asezamantului manastirii.
Pentru viata sa inalt duhovniceasca oglindita si in activitatea sa culturala, Antim Ivireanul a fost ales episcop al Ramnicului la 16 martie 1705, intemeind si aici o tipografie, unde in 3 ani, scoate la lumina noua carti, intre care trei in romaneste si trei in editie bilingva slavo-romana.
Scrie "Tomul bucuriei" (1706), contra catolicilor si Liturghierul cu Molitvelnicul (1706), primele editii romanesti din Muntenia.
Potrivit recomandarii testamentare a mitropolitului Teodosie, care pastorise credinciosii din Tara Romaneasca timp de 40 de ani, la 22 februarie 1708, episcopul Antim este inscaunat mitropolit, de fata fiind si patriarhii Alexandriei si Ierusalimului.
Tipareste la Targoviste, intr-o noua tipografie, 18 carti (11 in romaneste), introducand in cult limba poporului si desavarsind ceea ce se incepuse sub Matei Basarab (tipicul) si Serban Cantacuzino (textele biblice). Erau tiparite in romaneste deja "Psaltirea" (1710), "Octoihul" (1712), "Liturghierul" (1713), "Catavasierul", "Ceaslovul" (1715). Raman totusi netraduse "Mineiele", "Triodul" si "Penticostarul".