Campulung Moldovenesc

Situat la 67 km de Suceava, la 45 km de Vatra Dornei, pe drumul european E 576, la 200 km intre Iasi si Cluj Napoca (DN17), 113 km pana la Cernauti si aproape 500 km pana la Bucuresti. Ocupa o pozitie centrala in arealul Obcinelor si pe axa de legatura intre Moldova si Transilvania, prin pasurile Mestecanis si Tihuta si prin pasul Prislop catre Maramures.

Pe fondul climatului temperat-continental, caracteristic in general Romaniei, altitudinea medie la care este asezat municipiul Campulung Moldovenesc (630 m) si pozitia lui in cadrul unei depresiuni intramontane isi spun din plin cuvantul. Iernile sunt relativ lungi, bogate in zapada, dar nu excesiv de aspre, verile sunt racoroase si umede, temperaturile medii anuale scazute, iar precipitatiile bogate. Se resimte atat influenta maselor de aer rece de origine alpina, cat si a celor vestice, oceanice, mai frecvente vara. Influenta maselor continentale estice si polare este mai redusa, manifestandu-se indeosebi iarna.
Primavara, vremea este foarte variabila, datorita circulatiei caracteristice si nestatorniciei ciclonilor si maselor de aer polare, atlantice sau de origine tropicala, care se infrunta si se inlocuiesc reciproc. Accesul este inlesnit si prin magistrala feroviara nordica Suceava - Ilva Mica, electrificata si in curs de dublare.

Masivele Rarau si Giumalau care-i sunt in preajma, pot fi strabatute pe un drum ce porneste de la Campulung prin valea Izvorului Alb, trece Raraul, ajungand in Valea Bistritei la Chiril, iar un altul pe la Pojorata, pe Izvorul Giumalaului, ajungand in Valea Bistritei la Zugreni.

Legenda spune ca dintre toti cei care si-au incercat puterile in lupta cu balaurul doar haiducul Halauceanu i-a venit fiarei de hac. Rasplata sa au fost libertatea si pamanturi iar cautand apoi o fata si un loc in care sa se aseze, a ajuns si in tinutul unde astazi e orasul, exclamand cu sincera uimire: „O, ce camp lung!"

 Insa, 1866, administratia austriaca ridica asezarea la rangul de oras.
 De la sfarsitul secolului al XIX-lea Campulungul Moldovenesc a fost legat de firul de cale ferata Darmanesti – Campulung – Vatra Dornei, iar mult mai tarziu, in 1938, s-a inaugurat linia ferata Vatra Dornei – Cluj pe la Ilva Mica.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, spre 1875, se intensifica lupta necontenita a romanilor, ca raspuns dat administratiei austriece care pregatea intense manifestari pentru a celebra o suta de ani de la anexare. Pe acest fond se situeaza actiunile intelectualilor progresisti, care militeaza pentru afirmarea elementelor romanesti ramase nealterate de-a lungul vremii.

In perioada 1888-1918, orasul a cunoscut o evolutie puternica, fiind influentat de construirea caii ferate principale si a celor doua ramificatii: una de la Vama spre Moldovita si alta de la Pojorata spre Fundu Moldovei, cand se construiesc numeroase fabrici de cherestea pentru prelucrarea materialului lemnos. Tot acum, s-a inceput exploatarea subsolului comunei Fundu Moldovei, extragandu-se minereuri de fier, cupru, plumb, zinc si s-a construit o turnatorie la Prisaca Dornei.

Perioada ce a urmat Marii Uniri din 1918 constituie pentru dezvoltarea zonei o epoca de puternic avant, reconstruindu-se din temelii ceea ce distrusese primul razboi mondial, urmele luptelor putind fi vazute si astazi in padurile obcinilor Feredeului si Mestecanisului.