Campulung Muscel

Campulung Muscel capitala fostului judet Muscel, este asezat in mijlocul unei depresiuni naturale, Depresiunea Campulungului, la poalele Carpatilor Musceleni si in drumul vechei colonizari ardelenesti venita dinspre Bran.

Partea de nord-est a judetului Arges se caracterizeaza printr-un relief aparte: munti, dealuri si podisuri piemontane. In acest cadru natural se afla orasul Campulung Muscel si asezarile din imprejurimi. Varietatea formelor de relief si gradul de fragmentare a acestora se datoresc in special alcatuirii geologice complexe. Muntii se caracterizeaza printr-un aspect alpin, datorita inaltimii lor si masivitatii. Din creasta pornesc spre sud culmi masive, prelungi si domoale, cu o ramificatie accentuata. Aceste culmi sunt despartite de vai adanci.

Cele mai vechi urme de cultura materiala, descoperite atat pe raza orasului, cat si in imprejurimile sale, dateaza din perioada bronzului tarziu (1700-1600 i.d.Hr.). Astfel, la Pescareasa, in sudul orasului a fost descoperita o necropola, dovada a existentei unei asezari omenesti.
Urme de locuire geto-dacica, din sec. II-I i.d.Hr., sunt bine conturate in zona actualului oras, in cartierul Olari-Sfantu Gheorghe; la fel si cele de la Apa Sarata si Bughea de Sus, care apartin culturii dacice tarzii.
La Cetateni-Muscel, asezare dacica locuita fara intrerupere din jurul anului 300 i.d.Hr., au fost descoperite urme materiale ce atesta existenta aici a unui important centru economic, unde aveau loc schimburi intense de marfuri. Aceasta este una dintre cele mai vechi asezari dacice din tara.
 
Anul 106, anul cuceririi Daciei de catre romani, deschide o perioada distincta in istoria noastra si implicit a acestei zone. Fiind o provincie de granita a Imperiului Roman, Dacia avea un important rol de aparare impotriva atacurilor barbare, aceasta presupunand construirea unor linii de fortificatie punctate de existenta unor castre de pamant sau piatra.

Ca toate celelalte orase, Campulungul a trecut in evolutia sa prin fazele de sat, targ, pentru ca la inceputul sec. XIV sa devina oras. Aceasta evolutie a fost determinata de sporirea numarului de locuitori, de cresterea continua si intensa a productiei mestesugaresti si a schimbului de marfuri.

Marile evenimente ale istoriei moderne s-au facut simtite si la Campulung, astfel ca, izbucnirea revolutiei de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, si masurile luate de catre acesta in favoarea maselor populare s-au bucurat si de adeziunea campulungenilor.   

Arestat de catre eteristi la Golesti, Tudor Vladimirescu este dus la Targoviste prin Campulung, unde in noaptea de 22-23 mai 1821 este gazduit in casa boierului Constantin Chiliasu, bunicul istoricului Constantin D. Aricescu. In acest timp, orasul este ocupat de cei doi frati ai lui Alexandru Ipsilanti, Nicolae si Iorgu, cu un detasament de ostasi.

Si ideile revolutiei de la 1848 au patruns in randul campulungenilor. Aici au activat in perioada de pregatire a revolutiei de la 1848, cateva figuri remarcabile ale culturii noastre: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Apostol Aricescu. La turnul-clopotnita al manastirii Negru-Voda se afla o placa cu textul juramantului revolutionarilor campulungeni de la 1848. Targovetii si taranii, mobilizati de Apostol Aricescu, I. Paniu, Costache Brezoianu, C. Aricescu, A. Dacu, depusesera juramantul pe noua Constitutie, declarandu-se gata sa sprijine prin toate mijloacele revolutia.