Covasna

Ruinele Cetatii dacice, numite Cetatea zanelor, care se afla pe unul din dealurile ce marginesc valea cu acelasi nume, in extremitatea de est a statiunii, pe un promontoriu de stanca numit de localnici Muntele Cetatii, atesta prezenta dacilor si a romanilor pe teritoriul actual al localitatii Covasna.

Cetatea dacica de la Covasna a trezit interesul unor istorici si cercetatori romani, cum ar fi: I. Nestor, A. Ferenczi si C. Daicoviciu, care au incadrat-o in sirul cetatilor dacice din estul Transilvaniei, apreciind ca cetatea a fost construita la mijlocul secolului I i.e.n., in timpul domniei lui Burebista.

Cercetarile arheologice mai recente au condus la emiterea unor consideratii preliminare. Locuirea din epoca bronzului a fost sporadica, pe cand cea din prima epoca a fierului a fost mai intensa, cand este posibil sa se fi efectuat anumite amenajari. Lucrarile de amenajare au fost importante, ele incluzand obtinerea unor terase de circa 10.000 mp, ca si ridicarea unor fortificatii de aparare sau de sustinere a teraselor de peste 700 m.

Suprafata relativ mare a teraselor, de circa 1 ha, si masivitatea liniilor de fortificatie indica un centru dacic important, poate o resedinta zonala si un loc de refugiu pentru comunitatile dacice din depresiunea Sf. Gheorghe.

La acestea se adauga rolul militar - de control al intaririlor si iesirilor in/dinspre sud-estul Transilvaniei spre/in Moldova. Ramane ca prin cercetarile viitoare sa se stabileasca structura, cronologia si rostul celor cinci linii de fortificare identificate pana acum, ca si stratigrafia.