Covasna

Orasul balnear Covasna este fostul centru al vechiului Scaun Orbai. Se afla pe marginea de sud-est a sirului de bazine interioare ale Carpatilor de Curbura, in coltul sudic al bazinului Superior Trei Scaune. Distanta pe sosea de la resedinta de judet, orasul Sf. Gheorghe este de 35 km, de la Targu Secuiesc 20 km, de la Brasov 60 km, iar de la Bucuresti 250 km.

Datorita faptului ca este situata intr-o zona cu activitate vulcanica (in trecut) este renumita pentru apele sale minerale si mofetele.

Este cel mai mare centru din tara pentru tratarea afectiunilor cardiace. In centrul orasului poate fi gasita "Balta Dracului", ramasita a unei eruptii vulcanice din trecut. In secolul al XVIII-lea au fost inregistrate mai multe eruptii.

In imediata apropiere a orasului se afla "Valea Zanelor", zona renumita pentru sanatoriile ei si pentru privelistea minunata.

Pentru explicarea numelui localitatii au fost create mai multe teorii. Unii se cufunda in lumea legendelor, altii cauta explicatii lingvistice. O parere ar fi ca in limba hindi cuvantul Covasna inseamna locas de ciori. Probabilitatea cea mai mare o are teoria originei slave: in limbile slave cuvantul “cvasna” inseamna acru, ceea ce poate fi o referire la apele minerale acide (cu dioxid de carbon). De altfel in Trei Scaune numele de origine slava nu sunt rare: Lisznyó (Lisnau), Borosnyó (Borosneu), Doboly (Dobolii), Papolc (Papauti), Csernáton (Cernat) etc. dovedind ca inaintea sosirii secuilor pe aceste meleaguri, locuiau aici slavii.


Date istorice:
Sursele istorice, timp de veacuri, nu amintesc deloc de Covasna. Am putea spera ca listele de dari papale intocmite intre 1332-1337 ne spun cate ceva despre oras. Insa nu. Şi nu numai Covasna lipseste de pe lista, ci intregul Scaun Orbai, desi in aceasta perioada secuimea era deja prezenta pe aceste meleaguri. Trebuie sa ne gandim la ceva iesit din comun: ori s-a pierdut lista darilor, ori biserica avea vreun motiv special pentru a nu include pe lista nici o localitate din Scaun. Fapt dovedit printre altele si de faptul ca dupa 144 ani, secuii din Scaunul Orbai atrag atentia episcopului Transilvaniei asupra drepturilor lor stravechi.

Trebuiau sa treaca alti 200 de ani ca sa apara numele orasului Covasna in documente, in 1548, in forma Kowazna. Orasul de mai tarziu a inglobat deja satul Voinesti (Vajnafalva), locul purtind numele marii familii a Voinestilor (Vajna). Numele exista si azi, denumind cartierul estic al orasului. Prima informatie despre marimea localitatii o avem din anul 1567, cand apare in lista intocmita la ordinul principelui Transilvaniei, János Zsigmond cu 61 de porti. Lucru care inseamna cam 300-350 suflete. Azi numarul poate parea mic, insa trebuie sa amintim ca pe aceasta lista dupa Ozun (Uzon – 68), Cernatul de Jos (Alsócsernáton – 68), Sf. Gheorghe (Sepsiszentgyörgy – 63) si Ilieni (Illyefalva – 62), Covasna era pe locul cinci pe lista celor 96 de localitati din Trei Scaune.
Pe dealul „Cetatea Zanelor” se gasesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificatii a dacilor, cu ziduri din piatra dispuse in terase (secolele I i.C. - I d.C.).

In 1548 este amintita ca si „Covasna”. In 1840 a primit dreptul de a organiza targuri. In 1756, 1863, 1869, 1874 si 1887 au avut loc incendii puternice care au devastat orasul. Vechea biserica reformata-calvina a fost construita intre anii 1754 si 1764, dar cutremurul care a avut loc in anul 1802 a avut asemenea efecte asupra ei, incat a trebuit sa fie demolata.