Dorohoi

Din cercetarea explicatiilor date de etimologi reiese ca numele orasului Dorohoi este un cuvant romanesc slavizat. Iorgu Iordan si Gh. Ghibanescu vad in tulpina cuvantului Dorohoi un radical slav, din limba slavilor de de rasarit, limba malorusilor, in care doroga inseamna drum, cale, sleah. Ei nu ne explica insa cum se cheama inainte de slavizarea lui. E. Petrovici si D. Furtuna apropie numele orasului de radacina slava dorogo si dorogoi, in intelesul de drag sau scump.

In Enciclopedia romana, vol. II (1936-1938) este urmatoarea explicatie: "Numele lui (al Dorohoiului), de origine slava, inseamna `drag`, poate de la intemeitorul asezarii. Existenta multor familii din zona orasului cu numele de Dorohoncea, Dorohonceanu, Dragos, Dragus, Dragut ne indreptatesc sa consideram aceasta explicatie ca fiind cea mai verosimila si ca deci numele orasului provine de la intemeitorul lui, Dragu, vrednic gospodar roman (teoria eroului eponim aplicata indeosebi la sate) si nu este exclus ca slavii in migratie sa fi folosit pentru localitatea lui Dragu numele de Doroga - Dorogo - Dorohoi, pe care negustorii ucraineni sa-l fi transformat in Dorohoi.

Orasul Dorohoi este situat in nord-estul tarii, la o distanta de 493 km de Bucuresti, pe calea ferata si de 488 km, pe sosea. In cadrul judetului Botosani se gaseste in nord-vestul acestuia, la 35 km de municipiul cu acelasi nume. Din punct de vedere geografic, Dorohoiul este asezat in vecinatatea zonei de contact dintre Podisul Sucevei (regiunea de dealuri inalte Bour-Ibanesti de pe stanga Siretului) si campia Moldovei, in depresiunea Dorohoi, pe cursul superior al raului Jijia, in aval de confluenta acestuia cu paraul Buhai. Intravilanul Dorohoiului se desfasoara intr-o regiune de relief colinar, fragmentata de Jijia si afluentii sai (paraiele Buhai, Morii si Ladarita-Zahorna).
    
Spre vest de oras, la circa 15 km, se afla valea Siretului, iar catre nord-est si est, la circa 35-40 km, se gaseste valea Prutului.

Dorohoiul s-a dezvoltat ca targ si pentru ca era situat cam la o zi, cel mult doua, de mers cu carele incarcate cu marfuri, de Suceava, Botosani, Hotin sau Cernauti. Aici au aparut hanuri cu cele necesare pentru dormit si hrana, ateliere de reparat harnasamente si mijloace de transport, imbracamintea drumetilor, pentru potcovit caii, etc.

 

Negustorii bastinasi cumparau marfuri de la cei straini si le vindeau locuitorilor din satele vecine. Cu timpul, targul si-a extins raza de activitate, realizand schimb de produse cu sate si targuri din alte regiuni, situate adesea la mari distante. Pentru transportare produselor sale spre acele localitati si aducerea de acolo a unor produse noi s-au creat noi drumuri. Asa se explica de ce in secolele XVII si XVIII Dorohoiul apare ca un nod de comunicatie de la care plecau si in care se intersectau numeroase drumuri din tara. Documentele Moldovei mentioneaza acum si "drumul cel mare al Dorohoiului".


Date istorice:

Prima mentiune documentara dateaza din 6 octombrie 1407. Cand boierii moldoveni reinnoiesc in orasul Liov omagiul prestat de Alexandru cel Bun in 1404 regelui Poloniei, fiind semnat de 27 de boieri printre care se afla si Mihail Dorohoianul. La 8 octombrie 1408, Dorohoiul este mentionat ca punct vamal pentru negustorii care exportau cai la Camenita. Numele lui Mihail Dorohoianul apare in documentele tirgului timp de 27 de ani, intre 1407si 1434.

 

Gh. Ghibanescu il considera intemeietorul activitatii administrative la Dorohoi. In 1495, Stefan cel Mare zideste aici biserica Sf. Nicolae. In secolul al XV-lea orasul devine centrul administrativ al Moldovei de nord. In 1509 este pradat de poloni iar in 1510 si 1513 de tatari. Refacut in 1568 devine resedinta vornicului tarii de sus pana in 1778. Din prima parte a secolului al XV-lea se pastreaza si pecetea orasului, descoperita de Nicolae Iorga intr-un act din 1635, in a doua jumatate a secolului a fost pradat de tatari si pierde mult in importanta. Pentru ca nu mai aduce venituri insemnate, domnitorii il doneaza boierilor. In 1804 administrarea veniturilor Dorohoiului se face de catre Epitropia Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi.

La 1857 Mihail Kogalniceanu, ca reprezentant al tinutului Dorohoiului si al marilor proprietari, a prezentat in sedinta divanului ad-hoc al Moldovei dorintele romanilor. In razboiul pentru independenta dorohoienii si-au adus contributia lor, monumentul eroului national si local Nicolae Valter Maracineanu stand ca marturie. In 1896 s-a construit calea ferata Dorohoi-Iasi. Monumentul comemorativ din fata primariei, Ostas in lupta, a fost ridicat in cinstea celor cazuti in primul razboi mondial.

 

Dintre monumentele istorice se remarca: biserica Sf. Nicolae din 1495, biserica Vechea Adormire construita din barne de stejar pe temelie de piatra in zilele lui Constantin Moruzi Voevod.

Pana la instaurarea regimului comunist in Romania a fost resedinta judetului Dorohoi.

In ziua 1 iulie 1940 unitati din armata romana, inspirate de propaganda legionara, au initiat un pogrom impotriva populatiei evreiesti din Dorohoi, inclusiv impotriva unui numar de soldati evrei din armata romana. Un raport oficial recunoaste 53 ucideri de evrei (11 femei, 5 copii si restul barbati). Dupa datele comunitatii evreiesti numarul evreilor omorati a fost intre 165-207. Multi alti evrei au fost batuti, torturati si jefuiti. Nimeni dintre faptasi nu a fost pedepsit.