Gura Humorului

Manastirea Humorului este localizata mai sus pe raul Humorului, aprope de orasul Gura Humorului, imprejmuita de dealuri impadurite.

Ruinele primei biserici a Manastirii Humorului sau Humor, cum era cunoscuta pe atunci, se afla cinci sute de metri mai incolo. Un document mentionat de Alexandru cel Bun certifica faptul ca judecatorul Oana a construit o manastire in Humor. Judecatorul Oana a fost un boier bogat ce a avut de asemeni case si o biserica de piatra in Tulova.

Ruinele arata o mica biserica monahala cu trei turnuri si posibil o constructie deasupra naosului asa cum indica pilastri masivi ce o sustin in colturile camerei. Pronaosul a fost adaugat constructiei ceva mai tarziu.

Biserica a fost construita din blocuri masive de piatra decorate in exterior cu discuri emailate din ceramica si pictate in interior asa cum reprezinta fragmentele de pictura gasite de descoperirile arheologice.

Arhitectura manastirii Humor prezinta un interes aparte: aici apar, pentru prima data in constructia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis si o incapere la etaj, numita tainita, ce se suprapune camerei mormintelor.

Din pridvor se patrunde in pronaos, iar mai departe in camera mormintelor si in naos. Spre rasarit, biserica se termina prin absida de forma circulara a altarului, despartit de naos printr-o catapeteasma foarte veche, o exceptionala sculptura in lemn.

Biserica manastirii Humor se numara, alaturi de bisericile de la Voronet, Moldovita, Sucevita si Arbore, printre cele cinci ctitorii impodobite atat la interior, cat si la exterior cu fresce bizantine, care le fac unice in lumea ortodoxa.

In fapt, fresca exterioara de la Humor, pictata de Toma Zugravul in 1535, deschide sirul celorlalte biserici cu pictura exterioara din Moldova.

In pronaos, picturile infatiseaza Sinaxarul (calendarul) bisericesc, icoana Adormirii Maicii Domnului si a Sfintei Fecioare rugatoare, ingeri si profeti. In camera mormintelor, bolta este acoperita cu scene din viata Sfintei Fecioare Maria. In naos sunt pictate chipuri de sfinti, ciclul Patimilor si Invierea, iar pe bolta, Hristos Pantocrator. Tot in naos sunt tablourile ctitorilor.

In altar, pe bolta absidei, este reprezentata, traditional, Maica Domnului cu Pruncul, alaturi de chipuri de sfinti ierarhi si Cina cea de taina.

Ceea ce impresioneaza si atrage in mod deosebit admiratia, la biserica Humor, sunt frescele sale exterioare. Principalele teme iconografice sunt: Acatistul Bunei Vestiri (fatada sudica), Arborele lui Iesei (fatada nordica), Judecata de Apoi (fatada vestica) si Cinul, care cuprinde o procesiune a sfintilor ingeri, profeti, apostoli, ierarhi, martiri si cuviosi (absidele laterale si cea a altarului).

Pe peretele exterior sudic este de semnalat, in partea inferioara, scena asediului Constantinopolului, reflex al evenimentelor grave care au dus la ocuparea capitalei Imperiului Bizantin de catre turci in 1453.