Municipiul Miercurea-Ciuc este resedinta judetului Harghita. Este asezat in partea estica a Transilvaniei, in zona centrala a depresiunii Ciucurilor, care este incadrat de lantul vulcanic Harghita si Muntii Ciucului.
Orasul este asezat pe terasele Oltului si partial pe marginea conurilor de dejectie a paraului sumuleu, la poalele muntelui sumuleu Mare cu o inaltime de 1033 m.
Din cauza climei racoroase Miercurea-Ciuc este considerat unul din polii frigului din Romania.
Fiind asezata intr-o depresiune intramontana inchisa sunt frecvente inversiunile termice insotite de ceata persistenta.
In asemenea situatii valorile termice din oras sunt inferioare celor masurate pe culmile muntoase din imprejurimi. Asa se explica temperatura medie multianuala de numai 5,8°C.
In lunile d
e vara temperatura medie este de 16°C, iar in timpul iernii de -5,9°C.
Datorita caracterului depresionar Miercurea-Ciuc este protejat de vanturile puternice.
Orasul este inconjurat de paduri de molid. Aria speciilor foioase s-a redus treptat, practic nefiind prezente in mod semnificativ in depresiune. Muntele Sumuleu reprezinta o exceptie, fiind acoperit de paduri de fag si paduri amestecate.
Date istorice:
Miercurea Ciuc s-a format in vecinatatea localitatilor deja existente: Sumuleu (1333), Toplita-Ciuc si Jigodin (sec. XII-XII.) pe locul unde se tineau targurile in zilele de miercuri.
Primul document autentic cunoscut care atesta existenta orasului ca "oras de campie" este scrisoarea de privilegii eliberata de regina Izabella, mama lui Janos Zsigmond, Principele Transilvaniei, datata la 5 august 1558, in care scuteste locuitorii orasului de biruri in afara birurilor cuvenite Portii otomane.
Construirea cetatii Miko incepe la 26 aprilie 1623 din ordinul lui Hidvegi Miko Ferenc (1585-1635). Cetatea este reconstruita in forma actuala intre anii 1714-1716 sub conducerea generalului imperial Steinwille, asa cum atesta si inscriptia in piatra asezata deasupra portii de intrare a cetatii.
La Sumuleu din anul 1630 a functionat un gimnaziu franciscan, iar din anul 1676 tipografia monahului franciscan Johannes Kájoni.
In anul 1661 trupele turco-tatare conduse de Ali, pasa de Timisoara devasteaza Ciucul ca pedeapsa pentru participarea la expeditia militara impotriva Poloniei condusa de Rakoczi Gyorgy al II-lea fara acordul Portii.
In anii 1650, 1665, 1677 si 1707 in Miercurea-Ciuc s-au tinut sfaturile generale ale scaunului Ciucului, prilej de comunicare a hotaririlor, constitutiilor acesteia.
In anul 1849 viziteaza orasul si poetul revolutiei, Petofi Sandor, care in scrisoarea trimisa sotiei sale, Julia, scrie: "Imprejuririle Miercurea-Ciucului si a Tirgului Secuiesc sunt minunate".
Incepind din mijlocul secolului al XIX-lea au fost anexate orasului: Martonfalva, Csutortokfalva (1891), iar in 1920 Jigodin, in 1959 Sumuleu si Toplita-Ciuc.
In anul 1878 Miercurea Ciuc a devenit resedinta judetului Ciuc.
Miercurea Ciuc si dupa cel de al II-lea razboi mondial a ramas centrul regiunii, in 1968 devenind resedinta judetului Harghita. De la aceasta data s-a intensificat industrializarea fortata a orasului, ducind la modificari semnificative in structura populatiei orasului.
Mii de oferte de vacanță publicate de agențiile de turism partenere:
Povestiri și poze din cele mai vizitate destinatii din lume:
Nu sunteți logat