Onesti

La poalele Carpatilor Moldovei, in bazinul inferior al raului Trotus, se intinde Depresiunea Tazlau - Casin sau Depresiunea Onestilor. In partea sudica a depresiunii, la o altitudine de 200 de metri, la punctul de intretaiere a vailor Casinului, Oituzului si Tazlaului cu Trotusul si la intretaierea a doua drumuri comerciale Adjud - Ghimes si Bacau - Oituz - Brasov, se afla asezat orasul Onesti.

Altitudinea cea mai coborata, de 180 m, se inregistreaza in partea de sud – est a orasului, pe valea Trotusului, iar cea mai ridicata de 240 m, in sud-vest, la poalele dealului Cuciur.

Onestiul este inconjurat de coline domoale, acoperite de paduri de fag si stejar, din mijlocul carora se ridica singura inaltime mai proeminenta, dealul Perchiului.

La nord-vest se invecineaza cu localitatile Barsanesti (la 12 km de Onesti) si Helegiu (la 14 km), la sud-est cu localitatile Stefan cel Mare (la 10 km) si Caiuti (la 14 km), la nord-est cu Gura Vaii (la 8 km), la vest cu Targu-Trotus (la 8 km), la sud-vest cu localitatile Bogdanesti (la 10 km) si Oituz (la 15 km).

Prin asezarea sa la o importanta rascruce de drumuri si prin conditiile de trai pe care le ofera vaile fertile, aceasta depresiune a fost intotdeauna prielnica asezarilor omenesti. Numeroaselor asezari actuale, ce se afla in aceasta depresiune, le corespund adeseori, resturi ale unor asezari din trecut, datand din cele mai vechi faze ale neoliticului (Malu, Belci, Viisoara, Borzesti), din epoca bronzului (Slobozia, Borzesti, Bogdanesti) si din epoca fierului (Slobozia, Gura Vaii, Floresti), daco-getii fiind purtatorii acestei civilizatii pe aceste meleaguri.

Onestiul si asezarile din jurul lui au fost in primul rand, asezari cu caracter agricol, fiind mult timp in stapanirea diferitilor feudali locali, sau veniti din alta parte. Unii dintre domnitorii Moldovei, Alexandru cel Bun, Bogdan al II-lea, Stefan cel Mare, Gheorghe Stefan, au fost stapanii pamanturilor  de pe vaile celor patru rauri si numele lor le gasim mentionate in documentele vremii.

Onestiul era loc de popas pentru oierii vranceni, munteni si transilvaneni, coborati cu turmele din muntii si plaiurile invecinate, in drumul lor spre iernat, ce ajungea pana in Dobrogea. Bogatiile naturale (sare, petrol, carbune, ape minerale, paduri, pasuni, livezi, lanuri de cereale) au dus la dezvoltarea economica a acestor locuri, incepand mai ales cu sfarsitul  secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX. Peisajul muntos, imbracat cu paduri de stejar, fag si brad, dealurile acoperite cu livezi de pomi si vita de vie, pajistile si pasunile verzi, lanurile cu cereale, luncile raurilor, dau o priveliste incantatoare acestor locuri.

Pe o raza de circa 30 km de Onesti, se afla foarte multe puncte turistice. Intre acestea mentionam: valea Casinului, cu punctele Scutaru, Tarcatoarea, Manastirea Casin; valea Oituzului cu punctul Poiana Sarata, apoi Bogdanesti, dealul Magura de langa Targu Ocna; complexul de la Poiana Uzului, statiunea Slanic Moldova si parcul dendrologic de la Dofteana.

Actualul oras Onesti a cunoscut doua etape principale in evolutia sa: forma rurala, pana in 1956 si forma urbana, dupa 1956. Odata cu dezvoltarea industriala, dupa 1956, Onestiul devine cea mai importanta localitate de pe Valea Trotusului si al doilea centru industrial al judetului Bacau. Asezarea geografica, bogatiile si frumusetile naturale, activitatea oamenilor care au trait pe aceste meleaguri, au favorizat desfasurarea unor evenimente deosebite.