Targu Neamt

Situata in partea de nord-est a judetului Neamt, la o departare de cca. 46 de km de resedinta acestuia si in imediata apropiere a orasului Tg. Neamt, Cetatea Neamt (sau a Neamtului) face parte din categoria monumentelor medievale de valoare exceptionala din Romania.

Aparitia si existenta sa sunt strans legate de istoria locului, a carei vechime coboara cu mai bine de sapte milenii in negura timpului.

Numele cetatii provine, probabil, de la hidronimul de "Neamt" pe care il poarta raul care curge pe sub poala muntelui si de la care si-au luat numele orasul si manastirea din apropiere. Mult timp centrul politic al regiunii a fost orasul de pe apa Neamtului (cunoscuta in acest sector si sub numele de Ozana) unde parcalabii cetatii erau sefii administrativi, militari si judecatoresti, numele de Neamt extinzandu-se apoi asupra tinutului si judetului, asa cum si orasul Piatra, dupa mijlocul secolului al XIX-lea, va deveni Piatra-Neamt.

Filiatia toponimelor de "Neamt" de la numele apei, afluent de dreapta al Moldovei, pare a fi identica cu cea de la Suceava, unde orasul, cetatea si tinutul si-au luat numele de la apa Sucevei.

Dupa cum arata istoricul C.C. Giurescu, unele targuri si orase medievale au luat fiinta la locurile de vaduri pentru trecerea apelor, devenind centre polarizante pentru zona inconjuratoare, de aici si emanarea toponimelor de la hidronime si extinderea lor la nivelul unitatilor teritoriale mai mari - ocoale si tinuturi.

Unii carturari au explicat cuvantul "Neamt" ca fiind de origine slava sau romano-slava (nemeti), el insemnand: "tacut", "linistit", "mut" si care a fost dat ca hidronim si toponim in perioada de convetuire a populatiei romanesti autohtone cu comunitatile slave in deplasare pe teritoriul tarii noastre, cand au inceput a fi folosite nume slave si pentru alte cursuri de ape.

Lipsa unor informatii exacte privind inceputurile constructiei Cetatii Neamt a facut sa se vehiculeze, pe aceasta tema, mai multe ipoteze, a caror veridicitate a fost deseori pusa la indoiala.

O serie de istorici si filologi, dintre care unii de mare prestigiu, precum A.D. Xenopol, B.P. Hasdeu, D. Onciul s.a., pornind de la Bula papala din anul 1232, in care se strecura informatia ca in timpul sederii cavalerilor teutoni in Tara Barsei, intre anii 1211-1225, acestia ar fi construit pe versantul estic al Carpatilor un castrum muntissimum, au acreditat parerea ca numai Cetatea Neamt ar fi putut fi acesta.

Dealtfel, ipoteza germanica - teutonica sau saseasca - a Cetatii Neamt a fost insusita de multi dintre istoricii nostri, care au trebuit intr-un fel sau altul sa se pronunte asupra originii acesteia, pornind de la numele pe care il poarta.

In deceniul sase al secolului trecut, cand lipsa informatiilor istorice scrise au putut fi suplinite de pretioasele informatii date de sapaturile arheologice, parerile asupra inceputurilor cetatii au putut fi reconsiderate. Astfel, materialul databil din stratul cel mai de jos de locuire al cetatii, scos la iveala prin investigatiile sistematice efectuate, similar cu cel descoperit la cetatea de scaun de la Suceava, unde au fost identificate si monede din timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391), constituie o dovada certa ca Cetatea Neamt a fost construita in a doua parte a domniei lui Petru I, perioada in care Moldova a cunoscut o dezvoltare economica si politica continua.

Daca vechea teorie, conform careia constructia cetatii s-ar datora teutonilor, cade de la sine, nici ipoteza unei constructii sasesti nu poate rezista catusi de putin, pentru ca mica colonie atestata in evul mediu in urbea Neamt nu avea nici autoritatea politica si nici puterea economica necesara pentru a realiza o constructie militara de asa mari proportii. In plus, pana la aceasta data nu s-a descoperit nici o marturie arheologica care sa sustina acest lucru, iar izvoarele documentare sunt ca si inexistente.

Dupa cum afirma cu peste trei decenii in urma regretatul istoric Radu Popa, un monument ca Cetatea Neamtului reprezinta o constructie de mare amploare, care a cerut un efort urias si mijloace materiale considerabile. Singura forta capabila de a intreprinde asemenea initiative a fost asigurata de voievozii din epoca de consolidare a statului feudal al Moldovei.

Este foarte probabil ca documentul din 6 mai 1387, prin care Petru I Musat a depus juramantul formal de vasalitate fata de regele Vladislav Iagello al Poloniei, in care domnul moldovean mentiona ca "ne facem supusi cu omagiu, pe noi, poporul si tara noastra, cetatile Moldovei si celelalte domenii", face referire si la Cetatea Neamt, atestata documentar in mod clar cativa ani mai tarziu, la 1395, in timpul expeditiei regelui Sigismund de Luxemburg al Ungariei, asupra Moldovei. Nu lipsit de importanta este faptul ca "Neamtul din munti" este amintit in Cronica ruseasca ce cuprinde orasele de la est de Carpati, datata intre anii 1387-1391, care ar fi putut sa se refere atat la oras, cat si la cetate.

Fortificatiile Cetatii Neamt trebuiau sa reprezinte un avantpost important in lupta de aparare a granitei de vest a Moldovei, a trecatorilor Carpatilor Rasariteni mai ales, pe unde putea veni asupra statului moldovenesc primejdia cea mai mare: la acea vreme regatul maghiar isi manifesta cu evidenta politica de continua expansiune teritoriala spre est.

Asezata aproape de varful cel mai inalt al Culmii Plesului, Cetatea Neamt strajuia valea Moldovei si a Siretului, ca si drumul care trecea peste munte in Transilvania, de la Targu Neamt spre Pipirig, peste Petru Voda, prin Poiana Largului spre pasul Tulghesului. Fiind una din cele mai bine intarite cetati de care a dispus statul medieval moldovenesc, Cetatea Neamt a fost prezenta in evenimentele de prima importanta pe care le-a cunoscut aceasta parte de tara.