Targu Neamt

Toponimul Neamt este mentionat prima data in lista rusa de orase "valahe", adica romanesti, intocmita intre anii 1387 si 1392, unde este inscris "Neamtul in munti". Dupa aceasta, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a foloist acest toponim "ante castrum Nempch" (inaintea Cetatii Neamt) intr-un act emis cu ocazia unei incursiuni in Moldova, urmata de o lupta la Ghindaoani, unde a fost invins de domnul Stefan I.

Orasul isi are radacinile in secolele dinaintea formarii statului feudal Moldova. Descoperirile arheologice efectuate pe vechea vatra de locuire a orasului, in cartierul Tutuieni, atesta existenta urmelor de locuire cel putin din ultimele decenii ale secolului al XIV-lea.

Prima mentiune documentara este facuta in timpul domniei lui Petru I Musat, intr-un document extern, Letopisetul Novgorodului (cunoscut si ca "Lista rusa de orase"), datat intre 1387-1392, unde este amintit alaturi de celelalte targuri valahe: Targul lui Roman si Piatra lui Craciun (Piatra Neamt). De altfel din acelasi secol dateaza si prima mentiune a Cetatii Neamt.

Viata orasului, perioadele de dezvoltare sau decadere, au fost strans legate de istoria Cetatii Neamt si de istoria Moldovei in general. Pe baza cercetarilor de arhiva s-a stabilit ca Neamtul a avut un sigiliu propriu, in limba latina, la fel ca orasele Baia sau Roman. Necesitatea de a crea un sistem de aparare in fata dusmanilor, a facut ca Petru I Musat sa ridice, intre 1382-1387, pe Culmea Plesu, un fort, transformat mai apoi in cetate.

Situata la intretaierea drumurilor comerciale care lega Suceava de Piatra sau alte targuri ale Moldovei, Cetatea Neamt a devenit, pentru o lunga perioada de timp, nucleul in jurul caruia s-a desfasurat viata urbei de pe malurile Ozanei, si care astfel a devenit domeniu domnesc.

La inceputul secolului al XV-lea, negustorii care cumparau vite din targurile localitatii plateau vama, din acest punct de vedere orasul devenind un important punct vamal. Targul se va dezvolta cu timpul, devenind un important centru comercial si mestesugaresc. Din a doua jumatate a secolului al XVI-lea insa, viata economica si sociala a urbei nu mai cunoaste ritmul dezvoltarii de pana atunci. In veacurile urmatoare orasul inregistreaza o decadere a activitatilor mestesugaresti si comerciale, la aceasta contribuind si unii factori interni si externi (precum incendiile provocate in timpul razboaielor turco-polone sau ruso-turce).

La inceputul veacului al XIX-lea, conditiile favorabile agriculturii si cresterii animalelor a facut ca satele sa se dezvolte din nou din punct de vedere economic. Astfel, satul Humulesti (astazi cartier al orasului) a devenit renumit pentru iarmarocul saptamanal organizat aici.

In 1852, la 16 octombrie, Grigore Alexandru Ghica - domnitorul Moldovei - inaugureaza Şcoala Domneasca, Spitalul si Spiteria, si tot in 1852 se va construi aici, in apropierea cartierului Blebea, una dintre primele fabrici de postav de calitate superioara din Moldova, apartinand lui Mihail Kogalniceanu. Extinderea activitatilor economice va continua si la inceputul secolului nostru, influentata fiind de dezvoltarea cunoscuta de intreaga zona, de progresul tehnicii.

Intrarea Romaniei in primul razboi mondial a facut ca Batalionul de vanatori de munte din Targu Neamt, prima unitate de acest fel din armata romana, sa participe alaturi de unitatile militare din Piatra si Roman la campaniile din Transilvania, Muntenia si Moldova. Pentru comemorarea eroilor, la 28 iunie 1939, in prezenta Regelui Carol al II-lea si a primului ministru Armand Calinescu, a fost inaugurat Monumentul Vanatorilor de Munte. Opera a sculptorului Theodor Burca, acesta este construit din piatra si bronz si adaposteste osemintele a 196 de eroi cazuti in Marele Razboi pentru Intregirea Neamului Romanesc.

Dupa incheierea razboiului, viata a orasului a reintrat in normal, inregistrandu-se chiar progrese in ceea ce priveste activitatea economica si sociala. Daca in 1913 urbea numara 9.216 locuitori, in 1927 populatia orasului ajunsese la 10.124 suflete, din care 7.170 romani, 2.773 evrei restul fiind de alte nationalitati.

Anii celui de al doilea razboi mondial provocat mari distrugeri si in aceasta parte a tarii. Rechizitiile facute au inrautatit si mai mult situatia locuitorilor. O parte din fabricile orasului au fost mutate in alte zone ale tarii iar tinerii obligati sa participe la construirea liniei de fortificatie Tg. Neamt-Pascani.

Deceniile de dictatura care au urmat razboiului au adus multe transformari orasului de sub Cetatea Neamt. Nu se pot totusi neglija si aspectele pozitive inregistrate, precum si dezvoltarea de care s-a bucurat urbea, dezvoltare care, dupa 1989, a cunoscut un ritm mai lent.
Şi nu putem sa nu amintim faptul ca orasul Targu Neamt, prin pozitia sa, reprezinta un punct de acces catre manastirile din zona (Neamt, Secu, Sihastria, Agapia, Varatec etc.) sau spre Masivul Ceahlau - lacul de acumulare "Izvorul Muntelui - Cheile Bicazului - Lacul Rosu, pe DN15B.