Cine nu a fost pe Transfagarasan ar face bine sa mearga. Tranfagarasanul este unic in Romania datorita peisajului de vis si mai ales drumului ce a facut posibil accesul in aceasta parte a Carpatilor Meridionali, cea mai inalta din Romania, respectiv travesarea din Muntenia (sud) in Transilvania (nord) prin Muntii Fagarasului. Drumul este superb, dar calitatea sa lasa mult de dorit. Cu toate ca soseaua este plina de gropi mai tot timpul si reparatile sunt cam de mantuiala, merita sa mergem pe tot traseul Transfagarasanului... ISTORIC. Epopea acestei realizari a inceput in 1970 in timpul regimului Ceausescu cu constructia barajului Vidraru (307m inaltime) si a unui nou drum care sa lege Muntenia de Transilvania. Drumul a fost inaugurat pe 20 septembrie 1974, la contructia lui participand armata si constructorii. Oficial au murit 40 de muncitori, dar neoficial se spune ca doar la baraj ar fi murit 400 de muncitori...
PREZENTARE: Drumul Tranfagarasan sau DN 7C incepe din localitatea Bascov de langa Pitesti jud. Arges in sud si se termina in nord dupa 151km la intersectia cu DN 1 sectiunea dintre Sibiu si Brasov in apropierea localitatii Cartisoara. Trafagarasanul cu adevarat incepe de la hidrocentrala Vidraru ce se afla in intreriorul masivului Cetatuia de langa localitatea Arefu pana la comuna Cartisoara pe o lungine de 91km. Prima parte a drumului incepe de langa hidrocentrala Vidraru pana la Barajul Vidraru. Distanta nu este mare, doar 6km, dar drumul este foate dificil si de langa masivul Cetatuia (deasupra se poate vedea Cetatea Poienari) se urca destul de abrupt pe serpentine stanse si viadicte, traversand si trei mici tuneluri. Barajul Vidrarul este cel mai mare baraj arcada din Romania si leaga Muntii Plesca si Vidraru. Lacul Viraru este impresionant si daca aveti ocazia va recomand o plimbare cu vaporasul. A doua parte continua de la Barajul Vidraru pana la Piscu Negru pe langa Lacul Vidraru si Paraul Capra. Portiunea este foarte usoara, dar drumul este mai intodeauna plin de gropi. A treia parte continua de la Piscul Negru pana la Balea Lac. Aceasta portiune este mai dificila urcadu-se in serpentine pe partea de sud a Muntiilor Fagaras si travarsand tunelul dintre Capra si Balea cu o lungime de 887m, cel mai lung din Romania, aici fiind si cea mai mare altitudine a drumului de 2042m. Pe acesta parte mai puteti vedea Cabana Capra si Cascada Capra. Lacul glaciar Balea este cel mai mare lac glaciar de la noi si de aici puteti admira si cele mai inalte piscuri de la noi, la est Varful Moldoveanu (2543m) si la vest Varful Negoiu (2535m). A patra parte a drumului si ultima porneste de la Balea Lac pana la comuna Cartisoara. Drumul este extrem de dificil, mai ales pe o portiune de 13km intre Balea Lac si Cabana Balea Cascada. Traverseaza rezervatia naturala Golul Alpin si Lacul Glaciar Balea coborand prin fosta vale a ghetarului in sepentine foarte stanse cara va vor pune la incercara abilitatile de sofer. Aici veti trece si pe langa Cascada Balea, o cascada in trepte, dealfel fiind si cea mai mare din Romania cu inaltime de 68m. Drumul este deschis (oficial) intre 1 iulie si 30 octomrie, iar accesul la Balea Lac se face si cu telecabina care porneste de langa Cabana Balea Cascada de pa partea de nord a Muntilor Fagaras. Telecabina merge si cand drumul este inchis inclusiv iarna cand o permite vremea. Drumul este inchis intre km 104 si km 130 in portiunea Piscul Negru si Cabana Balea Cascada, dar este dezapezit pana la Cabana Capra si cateodata pana la tunel dar tunelul este inchis. Trebuie sa stiti ca zona de sud a Muntiilor Fagaras de langa Capra este predispusa avalanselor, asa ca aveti grija. Cazarea este destul de dificil de gasit, mai ales la sfarsit de saptamana, daca nu aveti rezervare nu gasiti. In august mai ales la sfarsit de saptamane drumul este foarte aglomerat, iar la Balea Lac nu gasiti loc de parcare, asa ca va recomand sa mergeti in cursul saptamanii cand este mai liber. Le urez celor care vor sa mearga toate cele bune, dar pentru la anul, ca anul acesta nu prea mai este timp. Fotografiile sunt din mai multi ani si anotimpuri, mergand cam in toate periodele, exclusiv iarna.