Creta

Am văzut în " comunitate" o mulţime de articole frumoase şi interesante despre Grecia si provincia sa Creta. Iniţial m-am gandit că nu ar fi bine să " merg" pe un drum deja bătătorit. Dar, la o analiză mai profundă am realizat că impresiile mele ar putea completa restul de informaţii oferite deja de ceilalţi membrii ai comunităţii.
Aşadar, iată că m-am pus pe scris .
Anul acesta, am avut bucuria de a mă deplasa în această ţară, pe care am vizitat-o în parte. Obiectivul central a fost Creta.
N-as putea sa vorbesc despre Creta fără să fac o scurtă referire la Grecia si, mai ales la obiectivele vizitate în partea continentală a acestei ţări.
Grecia înseamnă Parthenonul aşezat deasupra Atenei, cerul de un albastru profund, mările turcoaz şi casele albe aşezate ca nişte cuiburi pe coastele colinelor, adesea străjuite de un port.
De fapt, drumul nostru prin Grecia continentală a fost aproape meteoric caci am străbătut sute de kilometrii pană în Creta.
După o călătorie de 18 ore din Bucureşti am ajuns la Hotelul Rex, care spun eu, pentru o noapte a fost satisfăcător si, dis- de- dimineaţă, după micul dejun am vizitat mănăstirea Sfantul Vaarlam din complexul numit MARELE METEOR.
Cuvantul meteor se traduce prin expresia suspendat în aer, descriere simplă si cuprinzătoare. Din punct de vedere administrativ, complexul tine de satul Kastraki.
Marele Meteor este situat în campia Tessaliei şi se concretizează în numeroase stanci de calcar iar formele lor sunt rezultatul acţiunii apei mării căci, iniţial au fost acoperite de mare. După ce aceasta s-a retras, ele s-au dezvăluit în formele pe care le vedem astăzi. La început au fost 24 de mănăstiri unde asceţii s-au retras pentru a fi mai aproape de Dumnezeu însă, în prezent au mai rămas 6 mănăstiri care sunt deschise publicului pe rand pentru a oferi călugărilor liniştea şi izolarea pe care o caută. Aici este cultivată credinţa, supusă voinţa prin rugăciune şi post. Se pare că prima aşezare monahală datează din anul 985 e.n. însă documentele vorbesc despre anul 1234 e.n. La existenţa acestor mănăstiri suspendate au contribuit si domnitorii romani- Neagoe Basarab şi Vasile Lupu- care au facut danii.
Spre seară , după 450 de km pe autostradă am ajuns la hotelul Aristotelis din Atena, unde ne-am şi cazat. Evident că nu am rămas în camera hotelului ci am pornit la plimbare, pe jos şi ne-am deplasat în Plaka, un cartier format dintr-un labirint de străzi, zonă frecventată de turişti, cu multe magazine şi taverne, unde se mănancă destul de bine la un preţ rezonabil. Noaptea, ne-am întors prin piaţa Syntagma şi Omonia unde se află amplasat Parlamentul, muzeul numismatic, Universitatea şi Teatrul Naţional- cladiri aflate în inima Atenei şi pe care , la întoarcere le-am văzut la lumina zilei.
Călătoria noastră a continuat în zona Peloponezului-Micene, Epidauros, Naflio şi canalul din Corint.
MICENE- este locul unde se află cel mai important sit arheologic din Peloponez. Astăzi el se află într-o stare de degradare destul de mare şi pentru că era miezul zile, cu foarte mare căldură turiştii au refuzat să îl viziteze.
În schimb mi-a plăcut TEATRUL din EPIDAUROS (sau EPIDAVROS) precum şi muzeul de arheologie aflat în imediata lui apropiere.
Teatrul a fost construit în sec. IV i.e.n. de către Policlet cel Tanăr şi este renumit pentru acustica sa impecabilă. Pentru acest motiv el este folosit si astăzi pentru spectacolele moderne, în timpul festivalului de vară, oferit de Teatrul Naţional din Atena. Are 55 de randuri de gradene şi o capacitate de 14.000 de spectatori. Scena are un diametru de 20 de metri. Teatrul a fost descoperit în timpul săpăturilor arheologice din sec. XIX şi restaurat în întregime în anul 1954.Trebuie precizat că primele 34 de randuri de gradene sunt originale. Acest edificiu a fost construit în cinstea zeului Asclepios, zeu al medicinei. În apropierea teatrului se află amplasat şi un muzeu de arheologie în care sunt adăpostite obiectlee descoperite în timpul săpăturilor arheologice efectuate la teatru care iţi dă o impresie mai amplă despre ce a reprezentat acest complex format din teatru şi templul lui Asclepios.
NAPFLIOS Cei care l-au vazut pot confirma că este un oraş încantător, cu arhitectură medievală, clădiri veneţiene şi privelişti marine. Stăzile sunt înguste, o caracteristică urbană în toată Grecia şi cu case zugravite în alb. Clădirile reprezentative sunt Primăria, construită de veneţieni şi o fostă moschee turceasca. Este de remarcat că deşi grecii au fost sub dominaţie otomană timp de 400 de ani nu au distrus lacaşurile turceşti ci le-au conservat şi le-au dat o destinaţie culturală întrucat le considera ca făcand parte din trecutul lor.
A fost o plimbare de 2 ore în acest oraş- care mi-ar fi plăcut să îl vad mai pe îndelete-.Timpul a fugit iar în portul Pireu ne aştepta ferryboat-ul care urma să ne ducă spre insula albă- Creta. Pentru că relatarea mea este mai lungă şi pentru a nu plictisi am hotărat să relatez despre Creta într-un alt articol de călătorie

87 imagini in total la aceasta impresie