Istanbul

Moscheea Albasta se gaseste intr-o mare piata, Sultanahmet, alaturi de Agia Sofia (Sfanta Sofia), de Palatul Topkapi (vechiul palat al sultanilor) si de Basilica Cisterna (sau Palatul Scufundat). Tot in acea zona este una din intrarile in Marele Bazar.
Costruita in urma cu peste 400 de ani, in timpul Imperiului Otoman, de cel de al XIV ""lea sultan, Ahmet I, de catre Mehmet Aga, unul din fii lui Sinan, moscheea este cea mai inalta si mai frumoasa din Istanbul. I se spune Moscheea Albastra deoarece culoarea ei predominanta era albastrul care acum este un gri-verzui datorita scurgerii timpului. Pentru ridicarea ei au fost sacrificate cateva cladiri bizantine si un hipodrom care se gaseau pe locul unde a fost ea inaltata. Am intrebat ghidul de ce are sase minarete, eu stiind ca patru este numarul maxim. Pentru cine nu stie, minaretul este turnul din care se lanseaza chemarea la rugaciune facuta de muezin si este cea mai inalta constructie dint-o anumita zona (cartier). Nici o alta cladire nu are voie sa fie mai inalta in zona respectiva. (astfel, daca intr-un cartier cineva ar dori sa construiasca ceva f. inalt, ar trebui mai intai sa construeasca o moschee mai mare cu minarete mai inalte, apoi sa construiasca cladirea dorita desigur fara a depasii inaltimea mosceei).
Moscheea Sultanahmet este singura care are sase, lucru s-a datorat une confuzii in comanada data de sultan, arhitectului... care a inteles sase in loc de « aur »... asa cum a cerut sultanul. (in limba turca cele doua cuvinte seamana). Si pentru ca Moscheea de la Mecca cea mai importanta din lume avea si ea tot sase minarete, si cum niciuna nu avea voie sa o intreaca... la Mecca s-a mai adaugat un minaret. Eu personal ma indoiesc ca ar fi posibila o astfel de confuzie, si cred ca bietul arhitect nu ar mai fi apucat sa isi vada opera terminata (i-ar fi stat capul unde ii stateau picioarele, printr-o simpla miscare de iatagan...) daca nu ar fi respectat intocmai cererile sultanului... mai ales ca la acea vreme era foarte tanar si iute la manie. Dar, legenda e legenda si ceva trebuie povestit turistilor.
n fata ei, se gaseste o alta opera de arhitectura, crestina de data asta, Biserica Sf. Sofia, cea care a starnit ambitia sultanului, si pe care a vrut sa o intreaca.
Deasupra intrarii pe sub poarta vestica, (pe unde am intrat) atarna si acum lantul care ii obliga in trecut pe sultanii care intrau calare (singurii care aveau acest drept)... sa se aplece. Daca ne-ar vedea sultanul, pe noi turistii cum intaram azi tantosi si neadusi de spate in lacasul lui de rugaciune... Intrarea este libera si pentru ca exista mai multe porti si o curte foarte mare, niciodata nu este coada la intrare.
Curtea interioara este imensa fiind pavata cu marmura de foarte buna calitate. In centru este moscheea iar dejur imperjur pe langa aleea lata, mult spatiu verde, pe care turistii (turci si starini) stau sa se odihneasca sau sa se reculeaga. Pe ambele laturi ale cladirii (in exterior) exista multe robinete cu apa la care barbatii se spala pe picioare inainte de a intra in moschee, respectand traditia.
Intrarea principala este rezervata turcilor, noi turistii am fost indrumati catre o intrare laterala.
Am intrat desigur desculta, dar nu am fost obligata sa imi acopar capul asa cum stiam ca se intampla la alte moschei. Pardoseala este acoperita cu covoare rosii facute la comanda pentru a acoperi perfect podeaua. Placerea de a calca pe acel covor imens a fost cea mai placuta senzatie pe care am avut-o in moschee; caci atmosfera religioasa din interior a ramas total staina sufletului meu. Cu siguranta intr-o viata anterioara nu am fost turcoaica... nu simt minic de genul « deja vue »... sunt un simplu observator al arhitecturii.
Cupola este sustinuta de patru coloane din marmura. Aici in centru este locul unde se rugau cativa barbatii separati de murmurul turistilor printr-un gardulet. Ce vedeam ridicand privirea? ; vitraliu langa vitraliu, dantela langa dantela sculplata in marmura. Cu asta este impodobita moscheea la interior. Lumina vine atat de la ferestele cu vitralii (260 la numar) cat si de la un candelabru simplu, rotund, mare ca diametru cu mai multe randuri de becuri dispuse circular, care mie personal mi s-a parut mult prea simplu pentru maretia generala a locului. Multe decoratii, placute de ceramica in special albastre decoreaza interiorul.
Sala a fost aprooape plina; pe langa turisti erau si foarte multi turci musulmani... Daca in centru se rugau barbatii, pe margine, pe langa perete, asezate chiar pe jos, am vazut si femei musulmane, care citeau cred ca din Coran.