Stockholm

In aceasta saptamana au fost anuntati castigatorii premiilor Nobel pe acest an si cum in aceasta vara am avut ocazia sa vizitez cateva obiective legate de Alfred Nobel sau de locul de desfasurare a decernarii acestor premii m-am gandit sa adun cateva informatii despre acest important eveniment mondial al fiecarei toamne.
Premiile Nobel s-au născut din voinţa inventatorului dinamitei, savantul şi industriaşul suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), graţie unei clauze menţionate în testamentul său redactat la Paris, în 1895, cu un an înainte de a muri.

Industriaşul suedez a luat decizia de a dona în fiecare an veniturile generate de imensa lui avere unor personalităţi care s-au evidenţiat în anul precedent pentru servicii aduse omenirii.

Potrivit acestui testament, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, care reprezintă în zilele noastre echivalentul a 1,7 miliarde de coroane (197 de milioane de euro), au alcătuit un capital ale cărui dividende anuale trebuie distribuite "acelora care, pe parcursul anului precedent, s-au consacrat interesului public şi binelui omenirii".
Alfred Nobel a desemnat comisii şi comitete diferite care să atribuie în fiecare an aceste premii: Academia suedeză atribuie Nobelul pentru literatură, Karolinska Institutet pe cel pentru medicină, Academia regală suedeză pentru ştiinţe decernează Nobelurile pentru fizică şi chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian atribuie Nobelul pentru pace.
Banchetul Nobel este, fără îndoială, cel mai rafinat şi sofisticat eveniment anual din Suedia. Are loc mereu pe 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel şi reuneşte în Sala Albastră a Primăriei din Stockholm, 1300 de invitati unde vin pe lângă laureaţii (care pot veni fiecare cu 15 invitaţi), membrii comitetelor care aleg câştigătorii, ambasadori ai ţărilor de unde provin cei care primesc premiile, politicieni şi capete încoronate.
Sala Albastra are podeaua decorata cu mozaic si tot aici se gaseste o scara superba care este foarte bine cunoscuta din transmisiunile televizate ale banchetului ce urmeaza decernarii premiilor Nobel. Planurile initiale prevedeau ca peretii sa fie acoperiti cu mozaic albastru, dar arhitectul a fost asa de placut impresionat de felul cum arata caramida rosie incat s-a razgandit si a decis sa nu o mai acopere.
La o suta de ani de la prima decernare a Premiilor Nobel, adica in 2001, s-a inaugurat la Stockholm
Muzeul dedicat memoriei lui Alfred Nobel, dar si detinatorilor de premii. Aici de gasesc copii ale medaliilor, documente de la ceremonia de inmanare a premiilor dar si din etapa de selectie a laureatilor.
Este o cladire din secolul 18 cu fatada roz pal, altadata sediul Bursei din Stockholm.
Premiul Nobel pentru pace este unul din cele cinci premii Nobel instituite prin testament de inventatorul şi industriaşul suedez Alfred Nobel. Este singurul premiu care se decernează înNorvegia, la Oslo, de către un comitet în exclusivitate norvegian, format din 5 persoane alese din Parlamentul Norvegiei. Toate celelalte premii Nobel se decernează în Suedia, laStockholm, de către autorităţi suedeze.
Motivul pentru care acest premiu este decernat în Norvegia şi nu în Suedia este următorul: la moartea lui Alfred Nobel (10 decembrie 1896), Norvegia era încă într-o uniune cu Suedia, aceasta din urmă având rolul conducător în politica externă. Nobel a crezut de aceea că şansa unei corupţii politice ar fi mai mică dacă Norvegia s-ar ocupa de decernare.
În testament, Nobel a cerut ca cei cărora li se decernează premiul pentru pace să îndeplinească cel puţin una din următoarele trei cerinţe: să lucreze pentru "reducerea forţelor militare", pentru "organizarea de congrese ale păcii" şi pentru "înfrăţirea între popoare".[1]

Norvegienii sunt mandrii de rolul lor de pacificatori mondiali, ceea ce explica pozitia ultra-centrala a noului sediu al Centrului Nobel pentru Pace in Aker Brygge. Centrul a fost inaugurat in 2005, fiind cel mai avansat muzeu din punct de vedere tehnic; vizitatorii au acces la cat de multa informatie doresc in format digital. La etajul doi se afla Cartea Nobel, foarte interesante la randul lor fiind proiectiile care vorbesc despre istoria premiului si a celor care l-au obtinut.
Un alt loc vizitat in aceast circuit din Tarile Scandinave a fost in localitatea Bofors unde Alfred Nobel a locuit timp de doi ani si avea acolo o casa de locuit transformata azi in muzeu,laboratoare, ateliere si un imens parc. In ultimii ani laureati ai Premiului Nobel invitati in aceasta locatie planteaza cate un arbore in parcul muzeului.
Dar nu pot incheia aceasta prezentare fara sa amintesc aici laureatii Premiilor Nobel de origine romana pe care as fi vrut sa-i regasesc in Muzeul Nobel insa in timpului scurt pe care-l aveam la dispozitie n-am reusit sa-i vizualizez pe monitoarele dedicate pe discipline si pe decade. Ca sa fie mai rapida cautarea trebuia sa stiu macar decada in care a fost acordat premiul iar Herta Muller fiind cea mai proaspata beneficiara la ora aceea (adica luna iunie) am vazut-o doar pe ea. Iata ca intre timp a mai aparut un laureat de origine romana, un alt neamt de origine romana Stefan W. Hell.
România are în acest moment patru laureaţi ai Premiului Nobel. Medicul George Emil Palade, activistul în domeniul drepturilor omului Elie Wiesel, scriitoarea Herta Muller şi Stefan W. Hell. Ei sunt cei care s-au înscris în istoria distincţiilor Nobel. Neoficial, pe lângă aceste nume, mai este vehiculat şi un altul. Este cazul românului Ioan Moraru, care ar fi fost distins cu Premiul Nobel pentru pace în anul 1985. A fost, alături de Mihail Kuzin (URSS) şi Bernard Lown (SUA), copreşedinte a organizaţiei "Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear", care a fost distinsă în 1985 cu Premiul Nobel pentru Pace. Regimul comunist nu i-a permis să iasă din România pentru a participa la festivitatea de decernare a premiului.

36 imagini in total la aceasta impresie