Praga

Podul Carol

Lung de jumatate de km, si lat de aproape 10 m. podul este sustinut in raul Vltava pe care il traverseaza, de 16 piloni din piatra. Inainte de a fi construit, cam in aceeasi zona a fost un alt pod, ceva mai ingust, care se numea Podul Judith (Judith fiind sotia regelui Vladislav I). Podul Judith a fost luat de ape la inundatii puternice in 1342 .
Podul Carol este cel mai cunoscut dintre cele 12 poduri care unesc cele doua maluri ale Vltava si ca orice lucru medieval, are si el o legenda. Se spune ca la inceput, ce se construia ziua, se parabusea noaptea ( am mai auzit undeva povestea asta....) Atunci Regele Carol ( Karel al IV-lea ) a decis ca in cimentul care se folosea sa fie amestecate oua si vin; multe oua si mult vin. Dar orasul nu dispunea de cantitatile necesare, asa ca locuitorii din orasele vecine au contribuit si ei . Unii de frica sa nu se sparga ouale pe drum, le-au adus fierte.
Constructia Podului Carol a inceput in 1357 si s-a incheiat 60 de ani mai tarziu. Deci dupa socoteala mea, a fost inceput de bunici si terminat de nepoti. La ambele capete, podul are cate un turn pe sub care se trece pentru a-l traversa. Defapt la unul din capte sunt doua turnuri unul mic si unul inalt. Noi am intrat pe pod prin Turnul Mala Strana, acolo unde sunt doua. Desi este destul de lat, pe acest pod nu au existat niciodata case sau pravalii cum s-a intamplat sa fie, pe alte poduri din piatra in evul mediu. A fost decorat la inceput cu multe cruci, pentru ca mai apoi, cam in sec.XVII crucile sa fie inlocuite cu statui. Cele originale sunt pastrate la Muzeul National Lapidarium. Cele ce pot fi vazute astazi sunt copii realizate in sec.XX si sunt dint-o piatra de o calitate inferioara, asa dupa cum arata depunerile negre de pe ele si dupa cum mi-a confirmat si ghida locala. Podul traverseaza si canalul Certovka, al Valtavei. De pe pod pe acest canal se vede o moara de apa functionala.
Desi era foarte frig afara, cativa comercianti de suveniruri si vreo doi desenatori se incumetau sa nu isi parareasca locul de munca. Doi papusari manuiau cateva papusi pe sfoara spre deliciul celor mici si celor mari. Cativa metri mai incolo, o trupa de muzicanti interpretau o melodie vesela , atractia trupei fiind un batranel care zdranganea si el de zor la un mangalau. Se poate spune ca le iesea o melodie de jaz.
Turistii isi fac fotografii pe langa statuile ce strajuiesc podul, cea mai solicitata in sedintele foto fiind statuia preotului Ioan Nepomuck ( despre care v-am povestit ca are un altar in Catedrala Sf. Vit ). Unii mangaie statuia si isi pun o dorinta, care spera ei ca se va indeplini. Altii ca sa fie mai siguri o mangaie cu doua maini; si cum acest lucru nu este la indemana oricui ( trebuie sa fii inalt si sa te intinzi bine pana la ea ) pozitia in care stau cateva secunde este caraghioasa.
Cand mai aveam cativa metri si se termina podul , ne-am impiedicat de un cersetor, care luase pozitia de rugaciune a musulmanilor si care nu s-a putut abtine sa nu rada cand i-am adresat cateva cuvinte in romaneste. Si el tot la munca se poate spune ca era. Cativa metri mai incolo, un negru imbracat in costum de marinar ne invita la o croaziera de o ora pe raul Valtava.
Am iesit de pe pod trecand prin Turnul din Orasul Vechi. Dupa parerea unora este cel mai frumos turn medieval de pod, din toata Europa. Eu nu am fost de aceeasi parere; in primul rand pentru ca nu am ajuns inca la Londra unde cred ca sunt turnuri frumoase si in al doilea rand pentru ca cele de acolo sunt negre si cu greu mai vedeam detaliile constructiei.
Deasupra arcului gotic pe sub care se trece , la primul etaj al turnului, sunt statuile regilor Carol al IV-lea si Wenceslas al IV-lea, iar intre ele se afla patronul podului, Sfantul Vitus. La al doilea etaj sunt ferestre si pe terasa de langa acoperis se poate merge.
Ne-am aventurat mai departe prin labirintul stadutelor inguste medievale, am trecut pe langa Hotel Clementin cel mai ingust hotel din Praga, o cladire simpatica vopsita in verde pal cu noua camere, dotata cu tot luxul modern necesar unui hotel de 4*. Cladirea dateaza din sec.XIV. Mergand si privind cand la vitrinele cu suveniruri cand la cladirile frumos renovate pe langa care treceam am ajuns in Piata Primariei.

Primaria

Prima atestare documentara este din 1337. La inceputul sec. XV cladirea a fost extinsa prin adaugarea de noi corpuri . Daca in primii ani , ea a fost sediul administratiei locale, dupa 1784 a fost transformata in inchisoare avand si o camera de tortura. In anul 1419 , cand in Praga a avut loc o revolta , razvratitii au cerut eliberarea din inchisoare a reprezentantilor lor. Cum cei din primarie au refuzat, razvratitii a navalit in cladire si i-au aruncat pe ferestre pe toti functionarii. Care a scapat viu dupa cadere, a fost batut pana a murit. Acest eveniment ca simbol al nemultumirilor economice si sociale, a declansat Razboaiele Husite. In 1918 in aceasta cladire a fost proclamata independenta Cehoslovaciei. Astazi in aceasta cladire se organizeaza spectacole, concerte si alte manifestari culturale.
Turnul cu ceas al Primariei, a fost ridicat in 1388 iar ceasul sau montat pe latura sudica este unul astronomic. Cadranul, care este o adevarata harta se misca si printr-un mecanism complicat indica atat pozitia Lunii cat si a Soarelui. Doar cei obisnuiti cu acest cadran complicat sunt in stare sa descifreze ceva.
Sub acest cadran mai este unul adaugat in 1865. Acesta are 12 medalioane ce reprezinta semnele zodiacale . De o parte si de alta a cadranului se sus, sunt patru statuete; doua in stanga si doua in dreapta. Ele reprezinta cei patru dusmani ai oamenilor - asa cum erau perceputi in acea epoca ; un turc ( dusman declarat ai crestinilor ), vanitatea, lacomia si moartea simbolizata printr-un schelet.
Ce se intampla la fiecare ora fixa? Scheletul suna dintr-un clopotel din ora in ora si ii cheama pe cei 12 apostoli sa iasa din spatele celor doua ferestre care se deschid deasupra cadranului. Apoi un cocos auriu ce sta deasupra ferestrelor, anunta o ora noua si la sfarsit bat clopotele. Spectacolul este intregit de activitatile celorlalte patru papusi; un om se priveste in oglinda ( vanitatea), un om ce tine in mana o punga cu galbeni cerseste ( reprezinta lacomia ) iar turcul misca capul.
Cand ceasul a implinit 600, de ani, praghezii au oferit un spectacol deosebit pe turnul care il sustine. Printr-o proiectie deosebita, cu jocuri de lumini si imagini, timp de 30 de minute cei prezenti atunci in piata, au avut ocazia sa vada istoria ceasului de la realizare, trecand prin distrugeri si reparatii succesive , pana in zilele noastre.
Desi ghizii locali se lauda ca ceasul a functionat fara intrerupere de la montarea lui si pana in zilele noastre, realitatea este alta. Au fost si perioade cand din cauza proastei intretinerii, a nepriceperii sau a lipsei pieselor, ceasul s-a dereglat sau s-a oprit. In sec.XVIII , mecanismul a fost bine reparat si ceasul salvat pentru inca o vreme. Dupa alta suta de ani, vechiul mecanism ce avea la baza o balanta, a fost inlocuit cu un alt sistem , asemanator celui din Big Ben-ul londonez. In timpul luptelor impotriva ocupatiei germane de la sfarsitul celui de al doilea Razboi Mondial, o bomba a avariat serios ceasul, si abia dupa trei ani a fost reparat complet, refacandu-se si cele patru statui, dupa modelele originale.
Nici legendele nu lipsesc cand vorbim despre acest ceas. Una spune ca dupa ce l-a realizat, profesorului in matematica si astronomie i s-au scos ochii, pentru a nu mai putea face altul mai mare sau mai frumos ( tipic acelor vremuri ) .
Nu m-am aventurat nici pe scari nici cu liftul, pana in varful turnului, din simplul motiv ca era o coada mult prea mare, iar timpul meu era pretios. Cei care se incumeta totusi, au ocazia sa vada pe langa privelistea de la inaltime asupra pietei si cei 12 apostoli, in "casuta " lor, cu tot cu mecanismul care ii misca la ora fixa.
Am plecat din piata, am intrat iar in labirintul de stradute medievale ce inconjoara Piata Primariei, si in care te poti rataci cu usurinta, am ales un restaurant si am intrat. Aveam in gand sa gust berea lor, nu ca as fi eu mare bautoare, dar fiind atat de laudata , am zis ca trebuie sa o incerc. Am mancat o supa de pui delicioasa, niste frigarui (cam tari ) cu garnitura si am incheiat cu un strudel cu mere si frisca....un deliciu. Toata distractia a costat 250 CZK ( = 10 Euro - bacsis inclus in nota de plata ).

13 imagini in total la aceasta impresie