Braila

Situat in sud-estul Romaniei, in Campia Romana, judetul Braila se intinde pe o suprafata de 4765,8 kmp. Orasul Braila este unul dintre cele mai mari porturi din Romania, fiind la 200 km nord-est de Bucuresti.

 Campia este forma de relief predominanta, peisajul Brailei fiind monoton si fara bariere naturale. In zona se gasesc cai de transport accesibile, in pricipal Dunarea care face din Braila o poarta catre lume. Climatul este temperat-continental, cu o temperatura medie de 11,1° C, cu veri uscate si cu ierni reci. Flora si fauna sunt specifice regiunii de campie. Stepa, odata intinzandu-se la nesfarsit, a fost transformata in teren agricol, judetul Braila fiind unul din cele mai dezvoltate judete din Romania, din punct de vedere al agriculturii.

Turistii care ajung in Municipiul Braila, resedinta administrativa a judetului, pot vizita numeroasele locuri culturale: Muzeul de Etnografie, Casa Colectiilor, Muzeul de Istorie - unul din cele mai mari din tara, Teatrul Maria Filotti, Biserica Sfintii Arhangheli, Biserica Greceasca, Casa Memoriala Panait Istrati (in Braila si Baldovinesti), Casa Memoriala Perpessicius.

In Piata Sf. Arahanghel, din centrul vechi, se afla din 1906 grupul statuar Traian, ridicat de sculptorul Tache Dimo-Pavelescu cu ocazia implinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei, pe latura de vest a a pietei fiind amplasat din 1909 Ceasul, un alt obiectiv deosebit.

Blasova si Lacul Sarat sunt doua puncte de interes turistic. La numai 5 km de Braila, pe malul lacului cu acelasi nume, se gaseste statiunea balneoclimaterica Lacul Sarat, lac situat la 16 m peste nivelul marii si nconjurat de 70 ha de padure care atenueaza climatul de stepa facand astfel din statiune un loc placut de odihna. Lacul cu o salinitate mare, este un vechi curs al Dunarii, blocat acum. Fundul lacului este acoperit cu mal terapeutic sapropelic.

Valoarea terapeutica a apei si a malului din statiunea Lacul Sarat este cunoscuta de multa vreme de catre locuitorii acestei regiuni, dar in ultimul timp, multi turisti vin aici pentru tratament. In afara de aceste locuri, Fluviul Dunarea este punctul de atractie turistica al judetului. fauna si flora sunt legate de reteaua hidrografica care dau o nota aparte turismului oferind posibilitatea de a vana si de a pescui. Oferta turistica a judetului Braila consta de asemeana, in croaziere pe Dunare, cu cazare si programe speciale pentru turisti (pecuit, vanatoare, etc.) la Insula Mica a Brailei - rezervatie zoologica si botanica de axceptie, Fundu Mare, Corotisca, Blasova si Zaton.

Date istorice:
Orasul a fost pentru prima data atestat documentar acum 630 ani, cand domnitorul Tarii Romanesti Vlaicu I a oferit comerciantilor din Brasov privilegiul de a-si vinde marfurile in Braila.
Aflata intermitent sub ocupatie turceasca asezarea a fost pe rand supusa asediului de catre Walerand de Wavrin (1445), Stefan cel Mare care a si ars-o in 1470, Ioan Voda cel Cumplit (1547).

In 1595 are loc eliberarea Brailei de sub turci de catre ostile lui Mihai Viteazul. Voievodul construieste in oras o biserica cu hramul Sf.Nicolae. Urmeaza Mihnea al III-lea care in 1658 loveste garnizoana otomana din raiaua Brailei.

Intervalul 1711-1812 inseamna un veac de razboaie purtate intre rusi-turci si austrieci peste trupul tarilor romine. "In calea rautatilor", Braila este mereu lovita, arsa, refacuta. Epoca se incheie cu pacea de la Adrianopol (2/13 septembrie 1829). Braila revine la Tara Romineasca, dupa aproape trei secole.

Perioada din secolul al XIX a fost infloritoare pentru oras, care cunoaste multe modificari si realizari: pavaj si felinare pe strazi, farmacii, statie meteo, spital militar, dobandirea statutului de oras porto-franco, parcul Belvedere, infiintarea unor tipografii, a unei banci, a unei cazarme si unui teatru, deschiderea unei scoli de fete, a unui gimnaziu si construirea docurilor, a cailor ferate si a mai multor fabrici.

Dupa ce in 1888, aici se utilizeaza pentru prima data in tara betonul armat, in primul an al noului secol sunt introduse tramvaiul si becul electric. Se dezvolta puternic invatamantul si cultura sistemul bancar, sustinute de comertul infloritor. Dupa ocupatia din primul razboi mondial, se pune in 1927 temelia Palatuli agricol, iar trei ani mai tarziu populatia asezarii a ajuns la 68.310 locuitori.