Focsani

In 1951, prin inscrierea sa in randul institutiilor de stat, Muzeul Vrancei a devenit o institutie culturala al carei rol este in depistarea si valorificarea expozitionala a marturiilor istorice, in cercetarea stiintifica. Acesta a crescut an de an, pana la situarea sa in topul institutiilor culturale ale judetului.
   
Necesitatea raportarii principiilor expozitionale la cerintele actuale ale muzeografiei, ceea ce are mai expresiv si convingator in colectiile muzeistice au impus, in 2004, reorganizarea expozitiei de baza a Sectiei de istorie intr-o noua forma tematica si estetica apta sa reflecte stiintific si sugestiv intreaga evolutie a societatii umane din cele mai indepartate epoci pana in prima jumatate a secolului al XX-lea.
   
Segmentul expozitional afectat succesiunii epocilor preistorice, se bazeaza pe rezultatele cercetarilor si descoperirile arheologice, indeosebi ale acelora din asezarile si necropolele de la Candesti, Coroteni, Manastioara, reconstitie evolutia materiala si spirituala a comunitatilor umane preistorice de la Curbura Carpatilor, cu precadere a aceleia din Epoca neolitica - Cultura Cucuteni, Epoca bronzului - Cultura Monteoru, Epoca fierului - Cultura geto-dacica.

Cercetarile arheologice si documentare de la Batinesti, Candesti, Mera, Bordesti si Focsani au inlesnit prezentarea Evului Mediu, dominat in Vrancea de organizarea administrative - juridica a obstei satesti. Acestora li se adauga marturii ale desfasurarii unor evenimente istorice, pe aceste meleaguri, sub domniile lui Stefan cel Mare si Sfant si Ioan Voda cel Viteaz, ale principalelor ocupatii traditionale, ale spiritualitatii medievale.

Un spatiu mai larg s-a acordat prezentarii epocii moderne, cu principalele ei evenimente.

Aici se regasesc marturii privind Revolutia de la 1848, structura administrativa a orasului Focsani separate in Focsanii Moldovei si Focsanii Munteni, participarea locuitorilor la lupta pentru Unirea Principatelor Romane (1856-1859), la momentul alegerii Domnitorului Al. I. Cuza la Iasi si Bucuresti la 5 si 24 ianuarie 1859.