Roman

Impunatoarea cladire face parte din contextul urbanistic al Romanului celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea, denumirea de palat avea sa incununeze dorinta unui demnitar de provincie de a se impune si pe acest plan in fata contemporanilor.

Casa Nevruzzi sau palatul Nevruzzi, cum i se spunea, poarta numele primului proprietar, care a adus mesteri iscusiti pentru realizarea unui edificiu adaptat nevoilor unui mare bogatas, ce avea mai multe mosii in jurul Romanului.

Aceasta cladire constituie un impresionant exemplu de prelucrare a arhitecturii baroce, care poate sta alaturi de cele mai bune realizari de acest tip din intreaga tara. Cele doua nivele sunt despartite de un brau in relief, care da un aspect deosebit de placut edificiului, cu toate ca restaurarea din ultimii ani, desi a cautat sa redea aspectul original cu destula fidelitate, nu a reusit sa foloseasca la finisare materialul specific sec. al XIX-lea.

Odata construita, casa a fost inconjurata de o curte impresionanta, cu livada, in acord cu monumentalitatea ei. In decursul timpului, proprietarii au gazduit numeroase personalitati ale tarii, printre care regele Ferdinand si regina Maria, in timpul primului razboi mondial. Mai tarziu, in jurul anului 1934, casa va fi donata statului.

Dupa cel de al doilea razboi mondial devine sediu al Comitetului de Partid, scoala de comert si casa de copii scolari. "Grija" lor pentru aceasta constructie a dus la modificari substantiale, mai ales la interior, cand au disparut multe elemente de stucatura, lambriuri, parchete cu intarsii si multe alte elemente de o exceptionala valoare artistica.

Incepand cu anul 1988 cladirea a trecut in proprietatea Muzeului de Istorie, care are organizata in ea expozitia de baza si o expozitie temporara "Situl arheologic de la Brad".