Sighisoara

In "Orasul de Jos", pe malul Tarnavei, pe strada Stefan cel Mare, nr. 34, langa linia ferata, se afla Biserica Leprosilor. Cladirea a fost construita intre anii 1480-1500. Asezata la poalele dealului ce strajuieste dinspre nord cetatea, lacasul a fost, probabil, la inceput o bisericuta de tip satesc, fortificata cu zid de aparare.

Desele razboaie de la sfarsitul secolului al XVI-lea fac viata nesigura, si prin donatia unui preot, in 1570, in incinta fortificata se amenajeaza o leprozerie, ulterior largita cu chilii pentru bolnavi.

Bisericuta, cu o singura nava de 10x6 m si corul cu absida pentagonala de 2,5x4 m, are, spre apus, un turn clopotnita din lemn, invelit in tabla de cupru. Geamurile dinspre nord ca si cele ale corului au fost zidite, iar interiorul este luminat doar prin ferestrele in numar de trei, dinspre sud, late abia de 40 cm.

Zidurile sunt intarite cu cate trei contraforturi pe laturile de nord si sud, iar pe latura de apus a navei, colt cu portalul de intrare, se afla un amvon de piatra in care se intra din interior. De aici li se predica bolnavilor care n-aveau voie sa intre in biserica.

Interiorul sarac in care lumina putina arunca penumbre odihnitoare cuprinde un amvon decorat cu motive florale – lalelele in culori vii, in maniera barocului rustic, frust – acoperite de patina timpului. In acelasi stil sunt decorate si tabliile interioare ale usii de la intrare: sase tablouri in ulei cu fructe si flori din care unul prezinta turnuri de cetate, datate 1754.

In cor, un tablou in ogiva prezinta legenda biblica "Isus cu copiii"; este o pictura tarzie, din 1882, realizata de pictorul sighisorean L. Schuller. In pridvorul de la intrare, se afla o "cutie a milelor" de forma octogonala, cu picior, taiata in lemn, inalta de 70 cm si decorata in stilul mobilierului casnic sasesc, in culori tari, donatia unui mester local, datata 1856.

Cladirea spitalului leprosilor, devenita inutila a fost demolata cand s-a construit linia ferata Brasov – Cluj-Napoca.