Slatina

Municipiul Slatina, resedinta judetului Olt, este pozitionat pe un culoar larg, delimitat de Podisul Getic si Campia Olteniei. Vatra orasului are forma unui amfiteatru deschis catre lunca Oltului, in fata caruia se ridica Dealul Gradiste.

Municipiul Slatina este situat in zona de nord a judetului Olt, in partea de vest a Munteniei, pe valea raului Olt, pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana, la conactul ei cu Campia Slatinei.

Orasul este dispus intre 160-175 m si 110-112 m altitudine. Slatina este traversata de vaile: Streharet, Sopot, Clocociov si Milcov (Urlatoarea).

Clima zonei apartine tipului Temperat continental, exprimat de valorile anuale ale temperaturii (10,6 grade Celsius).

Date istorice:
Sapaturile arheologice au demonstrat existenta unei asezari umane pe vechea vatra a orasului Slatina, apartinand culturii „de prund”.

Cercetari mai recente au dus la descoperirea unor resturi ceramice din cultura Vadastra si Cotofeni.

Zona a fost locuita si de triburile geto-dacice din ramura acilor, avand resedinta la Acidava, pe malul drept al Oltului, pe Limesul Alutan.

Atestarea materiala a locuirii acestui areal este mai slaba pentru secolele IV-VII, insa pentru secolele VIII-XIII exista dovezi apartinand Culturii Dridu si Vadastra, iar altele purtand urmele migratiilor pecenegilor, cumanilor si tatarilor.

Slatina a fost atestata documentar pentru prima data in epoca medievala, la 20 ianuarie 1368, printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu (1364-1377) acorda scutire de vama la Slatina tuturor negustorilor brasoveni.

In timpul domniei lui Vlad Vintila (1532-1535) este emis un act care mentioneaza „cetatea de scaun Slatina”.

In epoca moderna, Slatina a trait din plin Revolutia de la 1821. Aici, Tudor Vladimirescu s-a intalnit cu capetenia de haiduci Iancu Jianu. Momentul politic a imprimat in zona stilul arhitectural „Tudor”.

In cadrul impartirii administrative a Tarii Romanesti, orasul Slatina devine capitala judetului Olt, mentionat documentar la 26 aprilie 1500.

De la jumatatea secolului al XVII-lea s-au pastrat cele mai vechi constructii de caramida cu caracter religios: Manastirea Clocociov, reconstruita din temelie in anul 1645 de catre marele spatar Diicu Buicescu pe temeliile unui asezamant religios mai vechi din secolul al XVI-lea, Biserica Domneasca, actuala biserica Sfanta Treime, construita in anul 1645 de catre Ghenea vel vistier, Manastirea Streharet, ridicata in anul 1671 de catre Serafim, episcopul Buzaului.

In 1741 este mentionata existenta unei scoli domnesti la Slatina. Aceasta este prima scoala de stat si totodata cea mai veche scoala atestata documentar la Slatina. Cativa ani mai tarziu, prin 1763, este mentionata ca functionand pe langa Manastirea Maica Precesta o noua scoala cu limba de predare romaneasca.

In anii 1799-1800, din fondurile lasate de catre marele filantrop slatinean Ionascu Cupetu este creata scoala Ionascu, care a functionat initial pana in 1836, in chiliile bisericii lui Ionascu.
Pe langa scoala Ionascu s-a organizat mai tarziu si prima biblioteca publica din Slatina.
Inca din anul 1797 era creat la Slatina unul din cele mai vechi spitale din Tara Romaneasca, asezat initial, ca si Scoala Ionascu, in chiliile bisericii Ionascu.