Hanul Domnesc
Cea mai veche cladire a municipiului Suceava, Hanul Domnesc (de la sfarsitul sec. al XVI-lea si inceputul sec. al XVII-lea), are ca si caracteristici: parterul cu ziduri groase din piatra si ferestre boltite. In timpul ocupatiei austriece, a fost construit si etajul intai, hanul fiind transformat intr-un castel de vanatoare. In prezent, cladirea adaposteste Muzeul Etnografic si de Arta Populara al Sucevei. Centru comercial si mestesugaresc Suceava a atras intotdeauna numerosi mestesugari, istoria sa impletindu-se cu cea a Moldovei.
Unul dintre obiectivele culturale ale zonei si ale orasului este Hanul Domnesc. Epoca de stralucita istorie, marcata durabil in caramida si piatra prin cetati, biserici si manastiri, evul mediu a lasat posteritatii si constructii civile, una dintre acestea fiind Hanul Domnesc. Cladire cu doua niveluri, construita la sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator, Hanul Domnesc a fost destinat gazduirii unor dregatori straini, oaspeti de seama si mari negustori. Odata cu ocuparea nordului Moldovei de catre imperiul Habsburgic in 1775, Hanul Domnesc isi schimba destinatia, devenind casa de vanatoare pentru membrii familiei imperiale.
Hanul Domnesc a fost intr-o perioada (sfarsitul secolului al XVIII-lea) casa de vanatoare, atmosfera acestei perioade fiind ilustrata cu obiecte specifice acestei ocupatii - pe un rastel sunt expuse pusti de vanatoare, o panoplie cu pistoale si pumnale. Ambianta salonului este completata cu blanuri de mistret. Urmeaza camara in care sunt obiecte de uz casnic necesare prepararii hranei.
Este expusa o saca, un mic atelier de fierarie cu nicovala, ciocane, clesti. Pivnita cu cele doua camere legate printr-un culoar boltit constituie un punct de atractie prin arhitectura lor si prin reconstituirea functionalitatii lor. In spatiul de la intrare sunt expuse butoaie pentru bauturi si pentru alimente, iar in a doua incapere este amenajata o crama cu mese si laite cu obiecte din lemn si ceramica.
Interactiunea dintre reconstituirea interioarelor specifice hanului si prezenta obiectelor de factura populara fac trecerea spre etajul cladirii unde sunt expuse toate genurile de arta populara din principalele zone etnografice ale judetului.