Suceava

Capitala a statului feudal Moldova, orasul a dat patrimoniului national inestimabile valori materiale si spirituale, a inscris in istoria tarii pagini glorioase, ramase durabil in constiinta neamului. Datorita rolului jucat ca fosta capitala a Moldovei, orasul Suceava apare ulterior mentionat in numeroase izvoare documentare ale vremii.

Orasul Suceava, face parte din vechile orase ale tarii noastre. Prin complexitatea si caracterul divers al elementelor componente, specifice structurii urbane, prin pastrarea lor de-a lungul veacurilor, prin traditiile de baza in arhitectura, prin caracterul de continuitate, ca si prin monumentele innoirii sale, istoria orasului Suceava, atat cea trecuta, cit si cea prezenta, este direct legata de istoria tarii. Desigur, creatiile arhitecturale, ca si intreaga cultura urbana a Sucevei s-au realizat in decursul veacurilor intr-un cadru general dat, care isi are limitele sale geografice, etnice si de timp.

Astazi orasul Suceava are o imagine noua, ce contrasteaza cu cea a vechiului targ multisecular.

Judetul Suceava se afla in nord-estul Romaniei si are granita la nord si est cu Ucraina, la sud cu judetele Neamt si Mures, la sud-est cu Iasi, la vest cu judetele Maramures si Bistrita.

Date istorice:
Cele mai vechi urme de locuire sunt datate inca din paleoliticul superior. Urmeaza apoi o densitate din ce in ce mai mare de asezari umane din neolitic (civilizatiile Stareevo-Cris, Precucuteni, Cucuteni - caracterizata prin slendida ceramica pictata), epoca bronzului, prima si a doua epoca a fierului, civilizatia carpilor, cultura Santana de Mures.

Domnia lui Alexandru cel Bun a insemnat pentru Modova o perioada de consolidare si dezvoltare sub toate aspectele. Se continua extinderea Cetatii de Scaun, contruierea mai multor biserici din Piatra (Baia, Moldovita, Humor) si, faptul cel mai important, prin "gramma" patriarhala constantinopolitana de la 26 Iulie 1401, voievodul obtine recunoasterea Mitropoliei Moldovei. In 1415 aduce la Cetatea Alba moasele Sfantului Ioan cel Nou, pe care le aseaza la Biserica "Sf. Gheorghe" (Mirauti) din Suceava.

Dupa o perioada de framantari politice, in 1457 este uns domn Stefan cel Mare (1457 - 1504), in timpul caruia Moldova cunoaste o dezvoltare fara precedent, atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Demne de mentionat sunt luptele pentru independenta tarii: Baia - 1467, Vaslui - 1475, Razboieni – 1476, Codri Cosminului - 1497. Ocupandu-se de intarirea sistemului defensiv al tarii,
Stefan cel Mare reface, intareste si consolideaza toate cetatile existente. In privinta Cetatii de Scaun a Sucevei, intr-o prima etapa (ante 1476) ridica ziduri cu grosimi cuprinse intre 1,5 si 2 m, care legau turnuri de forma patrata. In urmatoarea etapa, dupa 1476, Stefan construieste a doua panza de ziduri, mult mai groase, lipite de cele ridicate anterior, modificand in acelasi timp si planul turnurilor patrate, transformandu-le in bastioane semicirculare. De asemenea, in aceasi perioada, reface santul de aparare al cetatii, construindu-i contraescarpa, consolidata cu contraforti. O alta categorie de constructii cunoaste o mare inflorire in perioada celebrului voievod, cum ar fi bisericile Baia, Sf. Ilie, Volovat, Manastirea Putna.

Este epoca in care se dezvolta si ajunge la maxima stralucire stilul arhitectonic moldovenesc.Dupa 1920, Bucovina cunoaste o perioada de decadere, resimtita in toate domeniile. Din 1940 partea nordica a Bucovinei intra in componenta Ucrainei, unde este si astazi. Dupa al doilea razboi mondial, politica de uniformizare a Moldovei duce la stergerea indentitatii Bucovinei, prin aporturile de populatie, demolarea cladirilor vechi.
Asa se face ca vizitatorul neavizat vede in Suceava doar monumentele medievale, ici-colo catre o cladire din perioada moderna si constructiile postbelice.