Manastirea Zamca
A fost construita in anul 1606 de armenii refugiati in Moldova inca din sec. XVI. Manastirea Zamca este cel mai important edificiu religios zidit de colonia armeana din Suceava.
La sfarsitul sec. XVII, trupele polone de sub comanda lui Ioan Sobieski au ocupat Suceava, stabilindu-si cartierul general la Zamca. Cu acest prilej, constructiile au avut mult de suferit, starea de deteriorare accentuindu-se in asa fel, incat la inceputul sec. XVIII au fost necesare lucrari de consolidare.
Biserica a fost ridicata dupa un plan dreptunghiular, compunandu-se din pronaos, naos si altar. Intrarile au fost practicate, una in peretele nordic al naosului, iar cea de-a doua in peretele vestic al pronaosului. Catapeteasma a fost inlocuita cu o draperie simpla suspendata de o barna transversala.
Situat in extremitatea vestica a orasului, ansamblul arhitectural al manastirii este format din trei cladiri: biserica principala "Sfantul Auxentie", turnul - clopotnita de pe latura de est cu o inaltime de 26 metri si o cladire cu paraclis la etaj pe latura de vest, unde se afla intrarea in incinta manastirii.
O versiune armeneasca despre povestea manastirii spune ca numele initial al manastirii a fost Sfantul Oxent (Auxentie), ctitorii acesteia fiind trei frati, Auxent, Iacob si Grigore, care au cumparat locul. Primul dintre ei a inaltat biserica, care a primit hramul Sfantului Auxentie, al doilea, capela de la apus, iar ultimul a realizat turnul cu clopotnita, care are hramul Sfantul Grigorie Luminatorul.
Boltirea naosului este specific moldoveneasca. Pronaosul, patrat, este boltit cu o calota sferica sprijinita pe patru arcuri. In pronaos, zidul despartitor are doua ferestre, de o parte si de alta a usii.
In exterior, biserica are o linie arhitectonica simpla. Cate o pereche de contraforturi de forma octogonala sprijina de o parte si de alta zidurile. Decoratia imbina elemente de traditie gotica si clasica cu motive noi, de influenta orientala.
Arhitectura exterioara, de mare simplitate, este specifica perioadei de trecere de la edificiile pictate integral, spre o noua forma neinchegata inca. Zidul de incinta formeaza un trapez alungit, cu laturi sprijinite din loc in loc de contraforturi. Laturile paralele ating lungimea de 59 metri si respectiv 66 metri, iar celelalte doua de 70 metri si 74 metri. Grosimea zidului este de un metru si inaltimea atinge in unele locuri 4 metri.