Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica
Sectia de stiinte naturale s-a infiintat in 1957, dar actul nasterii dateaza din 1952, cand invatatorul Dumitru Andriescu din comuna Dorna Candrenilor a donat obiecte de peste 100 de ani. In urma reorganizarii, muzeul isi prezinta exponatele in mod atractiv.
Astfel, sunt prezentate doua aspecte: bogatia floristica si faunistica a zonei dornene si cinegetica (vanatoarea). Sunt abordate si probleme de ocrotire a naturii (florei si faunei), de taxonomie, filogenie si de ecologie.
Mai sunt expuse si specii rare si foarte rare de fauna: vulturul negru (Aegypius monoclu) disparut de multa vreme de la noi, lostrita (Hucho hucho), cocosul de munte (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo) si corbul (Corvus corox). Toate sunt declarate monumente ale naturii.
Din clasa pestilor sunt expuse salmonidele: lostrita, pastravul de munte (Salmotrutta fario), pastravul curcubeu (Salmo iridaeus), mreana (Barbus barbus), zvarlocul (Cotul gabio), scobarul (Chondostroma nasus) care a invadat apele de munte in ultimul timp.
Amfibienii sunt reprezentati prin specii din grupul celor cu coada: urodele triton crestat (Triturus oristatus), triton de munte (Triturus montandana), salamandra (Salamandra salamandra). Amfibieni fara coada: anure - sunt reprezentati de broasca de padure (Rana ridibanda). Reptilele taratoare sunt reprezentate prin trei specii: soparla de munte (Lacerta agilis), vipera (Vipera berus), sarpele de casa (Natrix natrix).
Pasarile din clasa Aves, cele mai numeroase sunt cele rapitoare, de zi: sorecarul (Buteo buteo), sorecarul incaltat (Buteo logapus), acvila tipatoare (Aquila pomarina), serparul (Circaetus gallicus), soimul (Falco subbuteo). Toate sunt ocrotite de lege.
Mai sunt prezentate: cocosul de munte si iernuca (Tetraste bonasia), potarnichea (Perdix perdix), prepelita (Coturnix coturnix), cucul (Cuculus canarus), turturica (Streptopelia turtur); rapitoare de noapte: huhurez de iarna (Strix uroleresis), huhurez de padure (Strix aluco), ciuf de padure (Asio atus), cucuveaua (Athene noctun); specii care se hranesc cu insecte dar si cu seminte: lastunul mare (Apus apus), ghionoaia (Picus viridis), ciocanitoarea pestrita (Dendrocopus major); pasari precum ciocarlia de padure (Lulula arborea), stancuta (Corvus monedula), cotofana (Pico pica). Poate fi vazuta si cea mai mica specie de la noi: auselul de iarna (Regulus regulus). O specie interesanta este forfecuta (Loxia curvirestra) tipica padurilor de conifere.
Mamiferele precum ariciul (Erivaceus europaeus), cartita (Talpa europaea) prefera insectele. Alt grup de mamifere, rozatoare: sobolanul de camp (Rotus rotus), iepurele de camp (Lupus europaeus), veverita (Sciurus vulgaris). In continuare se gasesc biorame cu familia de mistret si cea de caprior si un cerb frumos, atacat de o haita de lupi.
Nu lipsesc specii de mamifere rapitoare: vulpea si lupul, ursul (Ursus arctos) - monument al naturii; animale carnivore de talie mica, cu blana scumpa: bursucul (Meles meles), nevastuica (Mustela nivalis), hermina (Mustela erminaea), jderul (Martes martes), dihorul (Mustela putorius), vidra (Lutra lutra).
La parter, este prezentata vanatoarea. Este prezentat un fides de mamut (Elaphus primigenius), corn de elan (Alces alces), craniu de zimbru (Bison bonnasus) disparut acum 200 de ani. Sunt prezentate trofee de cerb si caprior cu crestere anormala. Sunt expuse obiecte din coarne de cerb (masa, fotoliu, cuier, vioara, lustra), trofee de blana, valorificate prin articole de imbracaminte.
Tot in ultima sala sunt prezentate trofee valoroase de cerbi carpatini medaliate in Cehoslovacia in 1975 cu medalii de argint. Dintre trofeele de blana expuse, o valoare deosebita o prezinta cele de urs, lup si ras. Se mai gasesc numeroase planse cu urme de animale, texte, grafice, fotografii.